Europa de Est se transforma in cel de-al doilea front al razboiului proxi dintre SUA si Rusia

Europa de Est incepe sa vada ce cred statele din Vest despre identitatea sa culturala. Ultimele declaratii facute de Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, au alimentat sentimentul ca Europa Occidentala tocmai se pregateste sa se debaraseze, usor, de Europa de Est. Juncker, incercand sa il mangaie pe Putin, s-a transformat intr-un cofetar care se pregateste sa taie in feliute tortul european fabricat in laboratoarele proprii de la Bruxelles.

Trebuie sa facem eforturi catre o relatie practica cu Rusia. Nu este sexi, dar asa trebuie sa facem, nu putem continua asa. Trebuie, o spun deschis, sa tratam Rusia decent. Rusia trebuie tratata ca un egal. Nu ne putem lasa relatia cu Rusia sa fie dictata de catre Washington

Relatia dintre Estul si Vestul european tinde sa devina mai tensionata ca oricand. Discutiile din vara pe marginea salvarii Greciei de la faliment nu sunt decat mici fisuri in comparatie cu falia ce are sa se prefigureze daca Bruxelles-ul o va continua pe aceeasi linie. Este si o falie sociala si o falie geostrategica, o interpretare pe dos a agendei comune UE – SUA, caci, la nivel politic, Bruxelles pare sa functioneze dupa vorba romaneasca, “famelie mare, remuneratie mica”. Declaratia lui Juncker a retrezit fantomele Razboiului Rece care incep sa bantuie prin toate statele din Europa subjugate sub bocancul sovietic.

Aceste fantome sunt peste tot. Estonia si Letonia construiesc de-a lungul granitei cu Rusia un gard de metal electrificat, inalt de 2.5 metri, pazit cu drone de inalta generatie, de senzori, radare si camere. Polonia, la randu-i, se pregateste sa construiasca niste turnuri de paza de ultima generatie la granita sa cu Kaliningrad, enclava sovietica din coasta Europei. Din acest peisaj nu putea lipsi Ucraina al carui guvern pune la punct ultimele detalii pentru construirea unui zid de-a lungul frontierei sale cu Rusia. In plus, trupele NATO sunt din ce in ce mai prezente in Romania, Polonia si in statele Baltice, rotindu-si efectivul militar de-a lungul intregului flanc estic.

Poate ajunge Europa de Est un nou front pentru un razboi proxi intre SUA si Rusia? Doua stiri au trecut neobservate in Romania…

1. La finele lui septembrie, SUA a descarcat in Siria 50 de tone de munitie care a fost oferita rebelilor in tentativa acestora de a se apara de raidurile aeriene ale rusilor.
2. Saptamana trecuta, tensiunile dintre Vest si Rusia pe tema Europei de Est au escaladat inca o data atunci cand a fost data publicitatii detaliile unei intelegeri incheiate intre Washington si Varsovia in baza careia SUA va mobiliza artilerie grea in Polonia anul viitor.

Manevra americanilor a venit pe fondul amenintarilor rusesti la securitatea Poloniei dar si dupa ce diplomatii UE au incercat sa il momeasca pe Alexander Lukashenko cu ridicarea sanctiunilor impuse regimului sau dictatorial din Belarus. In plus, SUA a actionat imediat si dupa declaratiile ciudate ale lui Jean Claude Juncker, care a criticat in termeni duri politica SUA fata de Rusia.

In aprilie 2008, sefii statelor membre NATO se adunau la Bucuresti intr-un summit ce a ramas in istorie. Atunci, Vladimir Putin a fost starul evenimentului dupa ce i-a convins pe liderii NATO sa le blocheze Georgiei si Ucrainei accederea in organizatie. Patru luni mai tarziu, trupele Rusiei defilau in Georgia, o mica repetitie inainte de ce avea sa se intample in 2014 cu anexarea Crimeii.

La sase ani distanta, Putin a fost persona non-grata la summit-ul NATO din Tara Galilor, din noiembrie anul trecut. Pentru prima data de la sfarsitul Razboiului Rece, alianta Nord-Atlatica avertiza Rusia ca nu mai se prezinta ca un partener, ci ca o amenintare care trebuie sa fie combatuta. In Tara Galilor, anul trecut, diplomatii si liderii NATO au decis infiintarea de noi facilitati militare in Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si Romania in ideea de a exista o forta de raspuns rapid care ar putea sa ii protejeze pe acest membri NATO doua zile in calea unei agresiuni militare.

Jean Claude Juncker este un artizan al artei compromisului. Dar cat de departe merge acest compromis? Pana la urma, ce inseamna ca Rusia sa fie tratata decent?

1. Acest compromis inseamna ca UE sa se indeparteze de agenda comuna pe care o are cu Washington. Marea Britanie si celelalte state ale Europei de Est care au primit NATO cu bratele deschise s-ar putea sa aiba un cuvant important de spus.
2. In decembrie, UE trebuie sa se adune si sa decida daca va reinnoi sanctiunile economice impuse Rusiei. Pana acum, blocul european a fost unit si, in ciuda unor voci razlete, hotararea de a pedepsi Rusia dupa anexarea Crimeii a ramas nealterata.
3. Dupa doi ani de razboi hibrid, Ucraina este la un pas sa consemneze ca si-a pierdut o buna parte din teritoriu. Binomul franco-german si-a impus punctul de vedere iar prevederile Acordului de la Minsk au fost respectate cu strictete.
4. Mai multe cercuri de interese si de afaceri din Franta se plang de impactul sanctiunilor economice, schimburile comerciale cu Rusia fiind alterate. Aceste cercuri de interese preseaza ca, in decembrie, UE sa renunte la aceste sanctiuni daca se constata ca Acordul de la Minsk a fost un succes. Alti membri UE, precum Grecia si Ungaria, incurajeaza eliminarea sanctiunilor din consideratii politice si economice.
5. Economia Ucrainei este devastata si refacerea acestei tari va costa miliarde de euro dar si o lupta dura pentru combaterea coruptiei si incurajarea bunei guvernari. UE s-ar putea sa n-aiba nici mijloacele si nici energia pentru a absorbi problemele Ucrainei cu structurile sale. Rusia este mult mai aproape si ar putea sa ocupe acest gol. Practic, UE isi va recunoaste neputinta in fata acestei chestiuni pe care a gestionat-o catastrofal.

SUA si UE sunt la o rascruce. Interesele celor doua parti ar putea sa fie divergente atunci cand vine vorba despre izolarea economica a Rusiei. Interesul american este de a slabi Rusia, dar interesele Bruxelles-ului si ale Japoniei, mai nou, ar putea sa nu coincinda cu cele ale SUA. Confruntarea lui Putin cu Vestul este sustinuta puternic in Rusia. Inclusiv Gorbaciov il sustine pe Putin si ideea sa de noua ordine mondiala. O noua ordine in care Europa nu mai este centrul universului iar SUA nu mai este jandarmul de serviciu, gata sa intervina oriunde, oricand. Confruntarea dintre cele doua forte va cunoaste un nou teren de disputa: Europa de Est.