De ce Europa de Est nu îl va critica niciodată pe Donald Trump pentru declarațiile ostile la adresa NATO

Europa de Est este în prima linie a frontului deschis de Occident împotriva Rusiei, după anexarea Crimeii. Dar, liderii acestor țări nu îl vor critica niciodată la scenă deschisă pe Donald Trump.

Lucrurile încep să se așeze pe măsură ce ne îndepărtăm de summit-ul de la Helsinki și de întâlnirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin. A trecut aproape o lună de la momentul în care Donald Trump le-a cerut aliaților NATO să-și crească alocările bugetare în domeniul apărării militare, a pus sub semnul întrebării utilitate alianței în sine și s-a delimitat de propriile servicii de informații pe tema interferenței Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Au fost șase zile de foc la Bruxelles și la Helsinki la capătul cărora unii lideri politici se întrebau dacă mai este cazul pentru a se vorbi de o prietenie între SUA și UE.

Pentru unele state vest-europene care sunt membre NATO, alianța militară creată în timpul Războiului Rece pentru a contracara expansiunea Rusiei, declarațiile lui Trump au însemnat trecerea unei linii roșii. Dar, de cealaltă parte a continentului, est-europenii, care s-au simțit amenințați de-a lungul istoriei de Rusia, au adoptat, în cor, un alt ton cu totul diferit. De la Estonia și până la România, actuali și foști șefi de state nu s-au arătat deloc temători în fața declarațiilor lui Donald Trump pe chestiunea NATO. Ba, din contră, au susținut la unison creșterea cheltuielilor militare!

Acest obiectiv a fost reiterat de statele est-europene din momentul invaziei Rusiei în Georgia, în 2008 și la începutul războiului hibrid dus de Rusia în Ucraina începând cu anul 2014. Nu este ceva nou faptul că liderii est-europeni s-au aliniat în spatele lui Donald Trump. Ce a fost surprinzător a fost reacția șefilor de state din Europa de Est după întâlnirea de la Helsinki, dintre Donald Trump și Vladimir Putin, acolo unde șeful Casei Albe a ocolit cu grație abordarea frontală a unor probleme spinoase de diplomație internațională, precum problematica Crimeii.

Oficialii Poloniei și ai Ungariei au susținut că întâlnirea dintre Trump și Putin trebuie încurajată și că nu poate avea decât efecte benefice! Pentru aceste țări care au fost sub bocancul Moscovei zeci de ani după cel de-Al Doilea Război Mondial, validarea apropierii dintre Putin și Trump pare paradoxală!

Statele est-europene știu că trebuie să rămână în grațiile lui Donald Trump cu orice preț

Încă de la sfârșitul Războiului Rece, majoritatea statelor din Europa de Est s-au alăturat NATO iar alianța, în anul 2008, le-a promis altor două state, Ucraina și Georgia, că vor putea fi și ele primite în organizația nord-atlantică într-o zi.

Ca rezultat al aderării la NATO, țările din Europa de Est au început să se bazeze din ce în ce mai mult pe forțele americane pentru a le garanta securitatea. Imediat după integrarea în NATO, SUA le-a propus acestor țări un plan pentru a instala un sistem anti-rachetă în Polonia și România.

Deși liderii NATO au susținut de fiecare dată că sistemul anti-rachetă va fi folosit doar ca mijloc de apărare împotriva unei posibile agresiuni venită din partea Iranului, Rusia a criticat de fiecare dată când a avut ocazia această inițiativă, catalogând-o drept un act de agresiune.

Cele mai mari frici ale țărilor est-europene au ieșit la iveală atunci când Rusia a invadat Georgia în anul 2008 atunci când guvernul de la Tibilisi se pregătea să bage țara în NATO. Rușii nu s-au oprit aici și, în anul 2014, după revoluția din Ucraina care s-a soldat cu înlăturarea președintelui pro-Moscova Viktor Ianukovici, Putin a ordonat invadarea și anexarea Crimeii și a făcut setup-ul pentru un război proxi în estul Ucrainei între rebelii pro-ruși și forțele guvernamentale.

Astăzi, mii de soldați americani sunt staționați în state NATO din Estul Europei iar prezența americană va crește. În condițiile în care Rusia a descărcat în Kaliningrad rachete balistice, adică la granița dintre Polonia și Lituania, estul Europei este gata să facă orice pentru a evita soarta Ucrainei.

Aceste state văd în America ultimul garant pentru securitatea lor și vor ezita mereu să critice SUA chiar dacă nu sunt fericite cu vorbele spuse de Donald Trump. Polonia, în special, are toate motivele ca să-l țină fericit pe Donald Trump. În luna martie a semnat cel mai mare contract din istorie în domeniul apărării militare, achiziționând un sistem de rachete Patriot în valoare de 4.75 miliarde de euro.

Liderii din Europa de Est se tem că SUA nu le va veni în ajutor dacă Rusia îi va ataca

După comentariile făcute de Donald Trump, care s-a întrebat retoric de ce ar trebui NATO să intervină, vreodată, în favoarea Muntenegru, cel mai recent membru al alianței, ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a publicat un editorial în ziarul Washington Post punând la îndoială dacă prietenia Poloniei cu SUA va garanta o intervenție a SUA în favoarea sa dacă vreodată va fi cazul.

Sikorski nu este singurul care se teme. Guvernul de la Podgorica a publicat un comunicat de presă imediat după declarațiile lui Donald Trump și, scoțând în evidență relațiile excelente cu SUA, a subliniat că Muntenegru este capabil să se apere și singur. În anul 2016, o lovitură de stat pro-rusă a amenințat să înlăture guvernul pro-NATO de la conducerea țării. Evenimentele au fost înăbușite, iar Muntenegru s-a alăturat NATO anul trecut.

Nu același lucru se poate spune despre Ucraina, acolo unde agresiunea Rusiei paralizează țara. Președintele ucrainean Petro Poroshenko a interpretat comportamentul lui Trump de la Helsinki ca un semn că, deși SUA și Ucraina au semnat un acord comercial de livrare a unor rachete, țara sa trebuie să se apere singură, fără susținerea SUA.

Pe de altă parte, dacă SUA își pierde acești aliați cheie, SUA poate pierde acea parte a Europei care este cea mai deschisă obiectivelor americane de pe Bătrânul Continent. Polonia, Lituania și România au fost marii susținători ai creșterii cheltuielor militare în Uniunea Europeană și au îmbrățișat ideea creșterii fluxului de soldați americani care au venit în Estul Europei.

Fără o prezență puternică a SUA și a NATO, părți din Europa de Est vor aluneca, din nou, spre orbita Rusiei. Țări precum Ungaria, Serbia sau Bosnia deja au început să fie atrase de Moscova iar estul Ucrainei este cel mai negru scenariu pentru țările de-a lungul frontierei cu Rusia.

Pentru marea majoritate a guvernului american, Europa de Est rămâne o regiune de o strategie importantă pentru interesele americane și este principalul bastion al Americii împotriva expansiunii rusești spre vest.

Dacă vrea să-și mențină aliați în regiune, Trump trebuie să se asigure că administrația pe care o conduce rămâne pe poziții în ceea ce privește Rusia. Ideile lui Trump despre Rusia vor trece foarte greu de consilierii săi iar SUA nu vor recunoaște Crimeea ca parte din teritoriul Rusiei.

Deocamdată, legăturile SUA cu Estul Europei vor supraviețui.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1