Elżbieta Bieńkowska, despre politica de apărare a UE: „Dacă punem banii cetăţenilor europeni, vrem ca firmele europene să aibă de câştigat!”

Ce se va întâmpla cu politica de apărare a Uniunea Europene după anul 2020 este marea provocare a statelor membre pentru bugetul din exercițiul financiar 2020 – 2026. UE este în plin proces de a implementa o serie de inițiative în zona de securitate și apărare militară. Cele mai notabile proiecte sunt Fondul European pentru Apărare și PESCO (Cooperare Permanentă pe Securitate și Apărare).

Următoarele luni sunt cruciale pentru dezvoltarea inițiativei PESCO și pentru politica de apărare a UE. După ce Consiliul Uniunii Europene va da undă verde pentru 17 proiecte de interes comun în framework-ul PESCO, statele membre vor trebui să caadă de-acord în privința unui set de reguli pentru a dezvolta aceste proiecte și asupra condițiilor care vor defini modul în care companiile dintr-o terță țară, din afara Uniunii Europene, poate să participe. Despre aceste lucruri am întrebat-o pe Elżbieta Bieńkowska, comisarul european însărcinat cu piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, într-un interviu acordat pentru adevarul.ro.


Marea discuţie este că, dacă punem în acest coş banii europeni ai cetăţenilor, vrem ca firmele europene să aibă de câştigat de pe urma acestui lucru. În sectorul apărării, sunt foarte multe companii care au diverse forme de organizare şi au legături cu firme din SUA, Canada şi alte state. Vă pot spune ce am propus în Comisia Europeană dar, deocamdată nu s-a tras linie. Am propus ca 51% din acţiunile companiilor din sectorul de apărare să fie în mâinile europene. Proprietatea asupra patentelor, inovaţiile şi know-how-ul vrem să rămână în Europa. Discuţiile nu au fost finalizate, dar sper să le încheiem săptămâna aceasta.

Elżbieta Bieńkowska, comisarul european însărcinat cu piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.


 

Vlad Epurescu: În timpul discuţiilor pentru bugetul UE, am văzut intenţia Comisiei Europene de a aloca mai puţini bani pentru fondurile de coeziune şi a creşte suma destinată investiţiilor în cercetare şi inovaţie militară… Cum comentaţi?
Elżbieta Bieńkowska: Simplificaţi foarte mult! Toţi ştim că banii disponibili în condiţiile aceloraşi calcule vor scădea din cauza Brexitului. Toate statele membre vor, pe de-o parte, să păstreze finanţarea pentru programele actuale aşa cum este, poate chiar să crească, dar vor şi alte programe noi! Aşa că am încercat să combinăm toate nevoile statelor membre. De exemplu, când am fost în Portugalia le-am spus celor de-acolo că nu pot face mai mult cu mai puţini bani. Nu este atât de simplu.

Vlad Epurescu: Cât de important este un program comun de apărare european?
Elżbieta Bieńkowska: Ne dorim o colaborare în zona militară, iar acesta este un aspect important şi pentru România, pentru că există o industrie de apărare puternică aici. Aşadar, statele membre şi-au dorit programe noi dar, în acelaşi timp, şi-au dorit să le păstreze şi pe cele vechi cu aceeaşi finanţare. Dar propunerea noastră este pe masă. Consiliul, adică statele membre, trebuie să o discute, iar ele vor decide. Până la urmă, este decizia Consiliului! Comisia Europeană nu face decât să vină cu o propunere. Noi credem că este una echilibrată. Mai important de-atât vor fi criteriile ce vor trebui stabilite în privinţa modului de a accesa banii.

buget aparare uniunea europeana

Vlad Epurescu: A cui credeţi că ar trebui să fie decizia?
Elżbieta Bieńkowska: Cred că decizia trebuie să fie a Consiliului. Există posibilitatea de a decide că va fi nevoie de resurse mai mari de la statele membre. Multe dintre ele au declarat, chiar înainte de a veni Comisia cu propunerea pentru buget, că sunt deschise să suplimenteze banii alocaţi bugetului european, ceea ce este în regulă. Dar totul este în mâinile statelor membre. Ce pot să spun, din punctul nostru de vedere, al Comisiei, este că politica de coeziune şi politicile agricole sunt în topul listei de priorităţi. Dar, pe lângă acestea, avem şi domeniul inovaţiei, cercetarea aplicată, apărarea… E important pentru oameni, pentru că vor crea mai multe locuri de muncă şi cooperare. Dar misiunea este grea, e ca şi când trebuie să combini gheaţa cu focul! Îmi doresc foarte mult ca România să obţină semnăturile finale pe buget în timpul preşedinţiei Uniunii Europene de la începutul lui 2019. Nu numai că ar fi ceva prestigios, dar ar fi ceva extraordinar de bun pentru toate statele membre.

Vlad Epurescu: Ceea ce ştim, în prezent, este că există o mare şansă ca, începând cu anul 2020, Uniunea Europeană să devină unul dintre cei mai mari investitori în inovaţie şi cercetare în domeniul militar.
Elżbieta Bieńkowska: Dacă punem la un loc toate bugetele statelor membre da, aşa este. Dar vedem următoarea problemă. Chiar şi din perspectiva internaţională, a cooperării noastre cu NATO, există foarte multe bariere înălţate până la cer între pieţele din zona de apărare. Companiile, guvernele, nu cooperează absolut deloc! Avem de trei-patru ori mai multe tipuri de arme în comparaţie cu SUA. Iar acest lucru trebuie îmbunătăţit.

Vlad Epurescu: Cum va contribui PESCO la renaşterea industriei militare din România şi ce sfaturi aţi putea să le daţi autorităţilor româneşti?
Elżbieta Bieńkowska: Nu m-am întâlnit cu ministrul Apărării, dar am participat la fiecare câteva luni în consiliile de apărare. Aşa cum am spus, România are o puternică industrie de apărare. Acest program este pentru cooperare şi presupune să avem nevoie de 2 state şi de cel puţin 3 companii. Decizia încă nu este finală, încă se dezbate în trialoguri. Dar multă lume face confuzie şi se referă doar la banii din viitorul buget. Noi mai avem, însă, resurse şi din exerciţiul actual, aşa că pentru ultimii doi ani există nevoia urgentă de cooperare mai întâi, între miniştrii Apărării din statele membre şi, apoi, între companii. Sunt foarte multe subiecte, de la infrastructură la securitatea cibernetică. Pentru companiile IT va fi o şansă mare de a obţine finanţări suplimentare pentru activităţile lor.

Vlad Epurescu: Care va fi impactul noilor iniţiative europene în domeniul militar asupra relaţiilor transatlantice?
Elżbieta Bieńkowska: De la bunul început al discuţiilor noastre am fost într-un permanent schimb de informaţii cu NATO. Nu vrem ca acest program să fie ca o interferenţă în colaborarea noastră cu NATO. În niciun caz! O Uniune Europeană mai puternică în domeniul militar înseamnă un NATO mai puternic. Sunt 23 de state membre ale Uniunii Europene care sunt şi membre NATO. Ambele părţi pot acţiona mult mai puternic dacă nu am mai avea aceste pieţe fragmentate.

Vlad Epurescu: Dar unde se află stadiul actual al discuţiilor?
Elżbieta Bieńkowska: Marea discuţie este că, dacă punem în acest coş banii europeni ai cetăţenilor, vrem ca firmele europene să aibă de câştigat de pe urma acestui lucru. În sectorul apărării, sunt foarte multe companii care au diverse forme de organizare şi au legături cu firme din SUA, Canada şi alte state. Vă pot spune ce am propus în Comisia Europeană dar, deocamdată nu s-a tras linie. Am propus ca 51% din acţiunile companiilor din sectorul de apărare să fie în mâinile europene. Proprietatea asupra patentelor, inovaţiile şi know-how-ul vrem să rămână în Europa. Discuţiile nu au fost finalizate, dar sper să le încheiem săptămâna aceasta.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1