Zeci de mii de protestatari au luat cu asalt, in weekend, strazile Erevanului, capitala Armeniei, in ciuda avertismentelor primite din partea guvernului. Protestele Electric Erevan au erupt la inceputul acestei luni dupa ce Comisia Utilitatilor de Stat a anuntat ca factura la electricitate va creste cu 17%.
In conditiile in care Serzh Sargsyan, presedintele Armeniei, este un aliat al Moscovei, decizia a infuriat populatia care a decis sa isi ceara drepturile in strada. Protestele au inceput pe 17 iunie iar situatia a escaladat pe 23 iunie atunci cand politia a folosit tunurile cu apa pentru a dispersa populatia adunata pe bulevardul Baghramyan ce duce catre cladirea administrativa a presedintiei armene.
Participantii la proteste compara aceste miscari de strada cu marile demonstratii de strada de la finele anilor ’80 in care populatia milita pentru dreptul armenilor din regiunea Nagorno Karabakh care atunci era in sovietul azer. Iar analogia cu acel moment nu este de dorit pentru guvernul de la Erevan caci, atunci, campania protestatarilor a condus catre o miscare pentru independenta tarii. Ceea ce a urmat se stie din manualele de istorie, Armenia rupandu-se de Uniunea Sovietica, formal, in 1991.
Reteaua Electrica a Armeniei, furnizorul de electricitate al tarii, este un subsidiar al companiei rusesti Inter RAO, al carei presedinte, Igor Sechin, este un prieten foarte bun al lui Vladimir Putin. Protestatarii sustin ca, la varf, compania este putred de corupta. Pentru a calma spiritele, presedintele Armeniei a anuntat ca se va organiza un audit pentru evaluarea activitatii acestei companii care va incepe in luna august. Pana atunci, presedintele armean a dispus la suspendarea acestei mariri de tarif numai ca guvernul vrea sa suporte pentru o perioada data cresterea pretului la electricitate.
Cresterea preturilor la curent electric nu a fost decat bomboana pe coliva. Intr-o tara in care somajul este de 17%, dominatia Rusiei in economie este totala iar coruptia si nepotismul acapareaza intreaga activitate a tarii. De fapt, acesta este modelul de business al Kremlinului. Protestatarii sunt furiosi nu numai pe cresterea in sine, ci pentru ca un ONG care lupta pentru demascarea coruptiei a demonstrat ca membrii boardului companiei Reteaua Electrica a Armeniei si-a oferit discounturi de 952,078 de euro la achizitia de masini de lux si de proprietati imobiliare in nume propriu. Practic, cresterea preturilor la electricitate este dorita pentru a se acoperi gaurile date de conducerea companiei de stat. O situatie pe care am mai intalnit-o si in Romania.
Pentru a castiga simpatia fie a guvernului, fie a populatiei armene, Rusia a facut o serie de gesturi de prietenie. Peste weekend, Kremlinul i-a acordat Armeniei un imprumut in valoare de 200 de milioane de dolari, bani ce vor fi investiti in armata. Tara are o disputa teritoriala de ani de zile cu Azerbaijan. Apoi, oficialii Moscovei au decis sa mute procesul unui soldat rus care este suspect ca ar fi ucis in ianuarie o familie armeana la un tribunal din Erevan.
Rusia are multe in joc, in Armenia. In primul rand, Kremlinul a dislocat un contingent de 3000 de soldati, a deschis o baza militara in Gyumri iar Armenia este cap de pod pe coridorul Caucazului de Sud. Fara Armenia, Rusia nu va mai putea controla Marea Caspica si Asia Centrala. In al doilea rand, Putin considera Armenia ca facand parte din dominatia imperiala a Rusiei. In 2008, atunci cand a Rusia a invadat Georgia, totodata a “sculptat” putin si din teritoriul Armeniei. In al treilea rand, Putin vrea stabilitate in Uniunea Economica Eurasiatica, acolo unde Armenia este membru de la inceputul acestui an.
In plus, Uniunea Europeana si-a retras la inceputul lunii trecute sustinerea pentru tarile Parteneriatului Estic, precum Armenia, Azerbaijan sau Georgia. Amanandu-le acestor tari dreptul de a se asocia UE, oficialii de la Bruxelles au impins aceste tari si mai tare spre sfera lui Putin.
