US President Barack Obama (R) listens to

Ce mesaj ar trebui Barack Obama sa-i transmita lui Putin atunci cand o sa viziteze Estonia, in septembrie

“Ich bin ein Berliner” este celebra fraza rostita de John F. Kennedy in 1963, imediat dupa ce sovieticii au construit Zidul Berlinului prin care au simbolizat, practic, ruptura dintre Est si Vest.

 

In timpul Razboiului Rece, Berlinul de Vest era lipsit de aparare din punct de vedere militar. Avea, insa, si o importanta vitala. Daca Uniunea Sovietica voia, putea sa invinga in cateva zile foarte usor garnizoanele americane, britanice si franceze. De-aceea, discursul lui Kennedy din ’63 a fost extrem de important. Uniunea Sovietica trebuia sa creada ca Vestul este interesat de soarta Berlinului si ca va face orice ca sa il apere.

Pe 18 august, Angela Merkel a efectuat o vizita la Riga, capitala Letoniei, anuntand ca aviatia germana va pune in aplicare operatiunile NATO incepand cu 20 august si a dat asigurari ca va exista o reactie rapida daca Rusia va incerca sa destabilizeze tarile Baltice pe modelul ucrainean.

Inteleg grijile pe care si le face populatia din Lituania, precum si ale vecinilor sai baltici. Nu vom masa, insa trupe militare permanente, dar ne vom face simtita prezenta in alte feluri. Vom face tot ce este nevoie pentru a garanta ca Lituania nu va avea dificultati si ca NATO va sari imediat in ajutor. Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic nu reprezinta doar vorbe puse pe hartie.

Chiar si inainte ca Vladimir Putin sa ajunga la putere, Rusia a fost un vecin neconfortabil pentru micutele state baltice care, acum, simbolizeaza noul “Zid al Berlinului”. In anii ’90, Rusia a tot trenat in a-si retrage trupele de ocupatie pe care Kremlinul le-a instalat in Tarile Baltice inca din 1940.

Evident, Rusia a facut uz de propaganda, de sanctiuni economice si s-a amestecat subversiv in politica interna a celor trei state liliputane. In 2009, exercitiile militare rusesti au repetat o invazie prin care ar fi ocupat tarile Baltice. Exercitiul a mai inclus si un asa-zis atac nuclear asupra Varsoviei.

Tarile Baltice au o populatie de 7 milioane de locuitori si nu au o armata puternica. Aceasta fasie de pamant de pe coasta estica a Marii Baltice este un cosmar pentru orice strateg militar care vrea sa organizeze o defensiva intrucat, in spate, nicio armata nu mai are unde sa se retraga, intrucat se afla marea. Cu un atac surpriza, rusii ar putea sa ocupe coasta in cateva ore. Kaliningrad, enclava rusa, este un excelent coridor.

tarile baltice

NATO a avut o atitudine ambiguua in ceea ce priveste apararea statelor balltice. Atunci cand au intrat in NATO, orice plan militar care putea fi elaborat in Estonia, Lituania sau Letonia putea sa le para rusilor ca fiind provocator. Odata cu summit-ul de la Strasbourg din aprilie 2009, Polonia a fost sfatuita sa isi comaseze o parte din armata in Letonia si Lituania pentru a preintampina un atac rusesc. Ceea ce parea un compromis prudent, in 2009, acum pare insuficient. In plus, armata poloneza parca ar vrea, acum, sa apere, totusi, Polonia.

Luna viitoare, in prima saptamana din septembrie, Barack Obama, presedintele SUA, va efectua o vizita in Estonia. Acolo va avea trevederi cu Toomas Hendrik Ilves, presedintele Estoniei, cu presedintele Andris Berzins al Letoniei si cu Dalia Grybaskaite, presedintele Lituaniei.

In fata Rusiei, toate cele trei tari baltice se bazeaza pe prietenii lor. Atunci cand va ajunge in Estonia, Obama ar trebui sa sustina un discurs mult mai puternic decat cel tinut de JFK la Zidul Berlinului. Pentru ca cea mai buna atitudine pe care NATO si UE ar putea-o s-o aiba in fata Rusiei este politica descurajarii. Adica a proiecta impresia ca un atac asupra statelor batlice sau Poloniei ar duce la represalii dure din partea NATO. Oare Obama ar putea sa se ridice la inaltimea discursului tinut de JFK in 1963?

_______________________________________________________

 

Mai citeste:

infografie-crimea-938x535INFOGRAFIC Pe cine va mai anexa Rusia dupa Crimeea?

Rusia a anexat Crimeea la capatul unei operatiuni militare ce a starnit indignare pe plan mondial si ingrijorare si furie in Ucraina. Cine va mai urma, insa?

berlin1VIDEO Orasul divizat: criza Berlinului din 1961, ridicarea Zidului si nebunia sovieticilor

Inca de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, statutul zidului lung de 150 de kilometri din Berlin a constituit o sursa de tensiune permanenta intre Est si Vest. Zidul separa Republica Democrata Germana (Germania de Est), adica zona de ocupatie a Uniunii Sovietice, de RFG, Republica Federala Germana (Germania de Vest), care era zona de ocupatie britanica, americana si franceza. Orasul divizat a evidentiat contrastul dintre sistemul comunist si cel capitalist.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1