Undeva, pe fluviul Dunarea, de-a lungul granitei dintre Croatia si Serbia, exista o fasie de pamant nedezvoltata, nerevendicata de nicio tara si ai carei proprietari doresc ca aceasta zona sa fie recunoscuta drept natiunea independenta Liberland. Noua micronatiune a Europei a fost fondata de un mic grup de antreprenori dar inca nu are o recunoastere oficiala. Liberlandul este situat intr-o vale pe unde, odata, avea curs Dunarea.
Sambata trecuta a avut loc la Paris conferinta “Franta perfecta si libertatea”, la sediul central al Partidului Democrat francez. Invitatul special al acestei conferinte a fost Vit Jedlicka, un cetatean ceh de 31 de ani care, pe 13 aprilie, a devenit presedintele Liberlandului, micronatiunea de 7 kilometri patrati localizata la granita dintre Serbia si Croatia. Incepand cu aceasta luna, presedintele Liberlandului a inceput un tur al Europei si al SUA pentru a-si declara noua republica declarata.
Acompaniat de Prima Doamna, “ambasadorul” sau din Franta si translatorul sau, Jedlicka a vorbit la Paris in fata unei audiente formata din 50 de oameni. Misiunea sa a fost aceea de a-si promova micronatiunea, o utopie libertariana pe malul de vest al Dunarii. Mai intai, a prezentat steagul Liberlandului, format din doua dungi orizontale, simbolul liberului schimb, inconjurate de o banda neagra care inseamna rebeliunea impotriva sistemului.
Jedlicka a spus ca are sustinerea mai multor europarlamentari si ca are sustinere diplomatica in mai multe tari europene. A redactat inclusiv draftul unei Constitutii inspirata din textele americane, elvetiene, frabceze si estoniene. Jedlicka a instituit Liberlandul impreuna cu trei rude printre care si sotia sa, Jana Markovicova. Proiectul sau a inceput sa fie sadit inca din adolescenta, atunci cand a citit pamfletul Legea scris de Frederic Bastiat, in anul 1850. Francezul, prezentat ca un anarho-capitalist, cere autonomia individului, apara liberul schimb si interventia minimala a statului. Dupa ce a studiat economie si stiinte politice in Praga, Jedlicka s-a inregimentat in politica locala in Partidul Cetatenilor Liberi, o formatiune eurosceptica ultraliberala.
Odata cu dizolvarea Iugoslaviei, aceasta bucata de pamant a fost un mar al discordiei intre Serbia si Croatia. “Jgheabul” Dunarii, adica linia care uneste cele mai joase puncte ale unei vai, este o graita neacceptata la Zagreb, care persista in a monitoriza cadastrarea granitelor inca de pe vremea cand cursul Dunarii era diferit. Liberland este invocat de Croatia ca facand parte din teritoriul sau si, daca proiectul lui Jedlicka a fost primit cu simpatie de sarbi, nu de acelasi tratament a avut parte de la croati.
In Liberland locuiesc, in prezent, 40 de oameni. Jedlicka sustine ca Ministerul de Externe al Serbiei a statuat in 1945 ca delimitarea actuala fata de Croatia este legala si ca noul “stat”, adica Liberland, nu face parte din teritoriul sau. Pana acum si-au depus cererile pentru a dobandi cetatenia liberlandeza aproape 325,000 de oameni, dintre care 10% au fost considerati a fi eligibili pentru a primi cetatenia. Totusi, statutul de cetatean al Liberland nu a fost acordat decat la 100 de aplicanti. “Recunoastem ca criteriul de acordare a cetateniei este opac, dar incercam sa il facem mai transparent si mai rapid”, a spus Jedlicka.
Liberland a facut un apel de strangere de fonduri pentru a sustine biroul presedintelui si pentru a angaja un secretar privat precum si o barca pentru patrulele maritime. Mai multe micronatiuni au facut donatii pentru a sustine Liberlandul iar obiectivul acestei utopii este acela de a deveni un stat in toata regula. Jiedlicka sustine ca a ratificat o serie de tratate internationale precum Conventia de la Geneva care nu are insa o semnificatie legala, pentru ca acest text nu poate fi ratificat de persoane private.
