Au trecut 20 de ani de la masacrul de la Srebenica. O lume asista socata vazand cum, pe criterii etnice, armata sarba masacra 8,000 de oameni intr-un oras bosniac. A fost punctul culminant al unei bai de sange ce tinea de trei ani si care a fost oprita la interventia NATO.
Pe 11 iulie 1995, timp de trei zile, fortele armate ale etnicilor sarbi au impuscat mortal tot ce-au prins in si in jurul orasului Srebenica. Trupurile neinsufletite erau aruncate in gropi comune iar sangele celor ucisi siroia pe strazi. Ramasitele celor ucisi abia au fost acoperite si ingropate in diferite locuri ale orasului iar cerecetatorii continua si astazi, inca, sa identifice cadavrele. La cateva saptamani de la masacrul de la Srebenica, avioanele NATO au bombardat pozitiile strategice ale armatei sarbe timp de doua saptamani. Acestia s-au predat rapid si, la cateva luni dupa, ambele parti au semnat un acord la Dayton, care a dainuit si in clipa de astazi.
La 20 de ani de cand a luat fiinta, statul bosniac traieste de pe-o zi pe alta, este disfunctional iar tara si-a ratat drumul spre Uniunea Europeana. La inceputul lui iunie, guvernul bosniac a pus, in sfarsit, in aplicare, Acordul de Asociere cu UE care a fost inghetat in anul 2007 din cauza reformelor politice care au intarziat sa apara. Ideea are la baza schimbari constitutionale in viitorul apropiat dar si adoptarea unor reforme economice in scopul de a imbunatati standardele de viata pentru bosniacii de rand.
Din 10 iunie insa, Milorad Dodik, presedintele etnicilor sarbi din Republica Srpska (una dintre cele doua componente ale Bosniei si Hertegovinei), a refuzat sa semneze o agenda mai detaliata cu reforme care sa readuca Bosnia pe calea cea dreapta spre Uniunea Europeana, opunandu-se masurilor care includeau privatizarea sistemului de energie. In concluzie, Johannes Hahn, comisarul pe Extindere al UE, si-a anulat vizita la Sarajevo in care trebuia sa semneze draftul acestui program reformist.
Dodik isi doreste, acum, o apropiere de Rusia. Impreuna cu guvernul de la Belgrad, Dodik a reusit sa convinga Moscova sa isi foloseasca votul din Consiliul de Securitate al ONU pentru a aboli o rezolutie privind masacrul din 1995 de la Srebenica.
Milorad Dodik:
Totul se face in asa fel incat sa se promoveze un neadevar, acela ca in Srebenica a fost un genocid, ignorandu-se si victimile sarbe
Fantomele trecutului bantuie prezentul Bosniei. Somajul in randul tinerilor este de 60% si este unul dintre cele mai ridicate din lume. Companiile de stat functioneaza sub umbrele patronajului si nu sunt eficiente economic. Multiplele niveluri de conducere a tarii au interese care nu converg iar tara intra de foarte multe ori in impas politic.
Protestele anti-guvernamentale din Bosnia de anul trecut si criza politica din tara vecina, Macedonia, scot in evidenta riscurile unei instabilitati continue in Balcani. Daca bosniacii ar reusi sa isi implementeze reformele, atunci s-ar crea un mediu economic favorabil pentru a se rezolva problemele etnice, extinzand numarul de locuri de munca din sectorul privat, pentru ca locuitorii sa nu mai fie dependenti de patronajul statului.
Chiar daca FMI-ul a estimat ca Bosnia va avea o crestere economica de 2% la finalul acestui an, tara este cu mult in spatele competitorilor regionali, precum Muntenegru si Serbia. Daca Bosnia reuseste sa isi implementeze reformele structurale, pe termen mediu s-ar putea bucura chiar si de o crestere economica de 4%.
Serbia se descurca mai bine in drumul sau spre accederea in UE. Acordul de asociere l-a semnat in 2007, populatia sa poate sa calatoreasca fara vize in UE, a devenit un candidat membru din anul 2012 si a pornit in negocierile pentru accederea in UE. Chiar si Macedonia, cu toate ca este in plina disputa cu Grecia, a reusit sa puna deoparte tensiunile etnice si cauta sa devina un candidat pentru obtinerea calitatii de membru al UE.
In Bosnia, Dodik nu se opune numai asupra initiativei pro-europene, dar, recent, a facut apel pentru organizarea unui referendum prin care enclava sarba din Bosnia sa se desprinda si sa ii fie acordata autonomie deplina. Plebiscitul ar urma sa aiba loc in anul 2018.
Exista tensiuni continue si in teritoriul croato-bosniac al tarii, care inseamna 51% din teritoriu. Guvernul etnic este pe punctul de a se prabusi din cauza dezacordurilor privind alocarea managementului in companiile de stat iar sindicatele au amenintat cu o greva totala daca autoritatile persista in planurile pentru liberalizarea economiei.
