Refugee Camp border

Mizele energetice ale conflictului armeano – azer din regiunea Nagorno Karabakh

Desi toti ochii sunt atintiti pe conflictul din estul Ucrainei, disputa dintre Armenia si Azerbaijan a cazut in plan secundar. Miza este la fel de importanta: resursele energetice. Regiunea Nagorno-Karabakh este marul discordiei dintre cele doua state, iar NATO si Rusia au inceput din plin sa isi exercite influentele politice si militare. Rusia vrea cu orice pret sa devina cea mai mare putere din Caucaz iar suprematia ei ii poate fi amenintata de Azerbaijan.

 

In1994, dupa o lunga mediere la care au luat parte numerosi jucatori importanti, precum Turcia, Rusia sau Iran, cele doua parti, Armenia si Azerbaijan, au incheiat un armistitiu dupa ce Armenia a anexat regiunea Nagorno-Karabakh.

Tot in 1994 s-a mai intamplat un eveniment important in Azerbaijan: este vorba despre semnarea contractului secolului. Pe 20 septembrie 1994, dupa trei ani si jumatate de negocieri, la Palatul Gulistan, oficialii Azerbaijanului au semnat un contract cu un consortiu de firme petroliere pentru a dezvolta resursele energetic din Marea Caspica.

Acordul prevedea o investitie de 7,4 miliarde de dolari pe an, timp de 30 de ani, la valoarea de astazi a acestei sume, pentru dezvoltarea a trei campuri petroliere. Rezervele au fost estimate la 4 miliarde de barili iar titeiul obtinut din aceasta zona este considerat a fi unul de mare calitate si mult mai putin costisitor la a fi rafinat.

Acum, pe fondul confruntarii dintre Rusia si Vest pe controlul Ucrainei, disputa pe regiunea Nagorno-Karabakh reprezinta un subiect extrem de important pentru drumul Caucazului. In timp ce Georgia incearca sa se indrepte spre Vest si a incheiat cu Uniunea Europeana acordul de asociere, Armenia a inceput sa isi cimenteze relatiile cu Rusia. Azerbaijan, in schimb, incearca sa joace un rol de pivot in toata aceasta poveste insa, conflictul din Nagorno-Karabakh este un aspect crucial care poate sa hotarasca drumul Azerbaijanului.

Rusia a sustinut Armenia de foarte multi ani si, vazand ca Azerbaijan incepe sa devina un concurent serios pe piata exportului de petrol si gaze naturale, a inceput sa se implice din ce in ce mai mult in aceasta disputa. Oficialii rusi au avut numeroase intalniri cu reprezentantii celor doua tari pe aceasta tema in ultimele trei luni, indicand faptul ca Moscova ar putea sa incline balanta spre a sustine, decisiv, Armenia.

nagornokarab110508Azerbaijan joaca un rol decisive in realizarea Coridorului de Sud pentru a transporta gaz in Europa in conditiile in care productia sa de gaze si de petrol creste de la an la an. Campurile petroliere Shah Deniz, descoperite in 1999, reprezinta una dintre cele mai importante zone din lume pentru extractia resurselor naturale. Campurile de extractive de gaze si petrol Shah Deniz sunt localizate in Sudul Marii Caspice, la aproape 70 de kilometri de Baku iar suprafata pe care se intind este de 860 de kilometri patrati.

Shan Deniz ar trebui sa fie o resursa importanta de gaze naturale pentru Europa, o alternativa la Rusia, iar acest Coridor Sudic ocoleste Rusia si Iran. Shan Deniz este operat de britanicii de la BP care au o cota de 28,8%, turcii de la TPAO au 19%, compania azera de stat Socar are 16,7%, norvegienii de la Statoil au 15,5%, rusii de la Lukoil au 10% si iranienii de la NIOC au 10%.

In conditiile in care Uniunea Europeana urmareste diversificarea resurselor energetice pe fondul instabilitatii din estul Ucrainei iar SUA pune presiune pe liderii UE sa se indrepte spre Coridorul Sudic, Azerbaijan are, in momentul de fata, o oportunitate imensa de a-I lua fata Rusiei. Azerbaijan are potentialul sa distruga monopolul pe piata energiei europene impus de Rusia prin Gazprom.

Daca Azerbaijan va decide sa se intoarca spre Vest, aceasta ar fi o miscare strategica ce ar baga Rusia in corzi. Cu toate ca este un stat mic, diplomatia a fost unul dintre cele mai importante atuuri ale azerilor, asta daca ne amintim de Contractul Secolului, oferindu-le atat britanicilor cat si iranienilor si rusilor posibilitatea de a extrage petrolul din Marea Caspica.

De ce a contat diplomatia, in acest caz? In primul rand, Rusia si Iran sunt doi vecini provocatori. Apoi, tranzactia ii ofera Azerbaijanului linistea ca Rusia si Iran, putand sa exploateze in Marea Caspica, nu vor utiliza statutul Marii Caspice ca un argument de a stopa aceasta afacere. Un astfel de compromis i-a permis Azerbaijanului sa aiba, in continuare, legaturi puternice cu Occidentul, fara sa starneasca furia vecinilor sai.

Cheia viitorului Azerbaijanului s-ar afla in Turcia. Descrisa de ministrii de externe turci ca “o natiune, doua state”, relatia Azerbaijanului cu Turcia a fost extreme de fructuoasa. Turcia este un important nod energetic intre Est si Vest iar interesele ambelor state coincid foarte mult. Atat gazoductul Baku-Tibilisi – Ceyhan cat si Baku – Tibilisi – Erzurum sunt dovada acestor interese commune. Desi Turcia este membru NATO, are o relatie de comert pe energie si cu Rusia. Insa relatia dintre Azerbaijan si Turcia va deveni si mai importanta atunci cand gazoductul Trans-Anatolian ce porneste de la Shan Deniz va deveni operational din 2019.

energie marea caspica

Related News

2 Responses

Leave a Reply
  1. avatar
    Horea
    Aug 06, 2014 - 12:31 PM

    Asta e ! Rusia KGBiciului Putin trebuie lasata in offside.. Nici nu merita altceva decat carantina internationala. Diversificarea pietelor si alternativelor energetice nu face decat sa serveasca economia de piata concurentiala, adica scaderea preturilor si inlaturarea monopolului de tip socialist, rusesc. In beneficiul general

    Reply
  2. avatar
    ziggy
    Aug 06, 2014 - 12:33 PM

    Ciolovecia lui Putin o s-o ia in brate pana la urma. Maica Rusia nu e decat un elefant hidropic. E deja damblagiu de picioare..

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1