INFOGRAFIE Energia nucleara: de ce Romania este ferita de o criza a uraniului si care sunt tarile europene dependente de uraniul din Rusia

Razboiul economic dintre Rusia si Uniunea Europeana a escaladat, din nou, dupa ce Kremlinul a anuntat masurile punitive pe care le va impune, la randul sau, europenilor. Unul dintre aspecte este acela ca Rusia a impus interdictii pe importurile de legume si fructe, pe o serie de alimente si pe materii prime. In conditiile in care toata lumea se asteapta ca Rusia sa adopte masuri restrictive si pe exporturile de gaze, ar trebui sa aruncam o privire si asupra energiei nucleare din Uniunea Europeana.

Energia nucleara este o sursa importanta de electricitate in Uniunea Europeana. Unele tari vor sa isi inchida reactoarele nucleare, in special Germania. Dar chiar si asa, o cincime din electricitatea Uniunii Europene provine din reactoarele nucleare construite secolul trecut. Peste o jumatate din statele UE au reactoare nucleare, existand, insa, niste variatii.

Franta este unul dintre cei mai mari producatori si consumatori de energie nuclear. 75% din energia electrica generata este nucleara. In Marea Britanie, aceasta pondere este de 18%. Italia este singura mare economie care nu a construit niciun reactor nuclear.

Rolul Rusiei in acest peisaj apare in cateva secvente cheie. In primul rand, Rusia furnizeaza materii prime pentru combustibilul nuclear. Vorbim aici despre uraniu. Exista si o piata internationala a uraniului, exista resurse alternative, dar, deocamdata, Rusia furnizeaza Uniunii Europene 18% din aceasta materie prima si se afla in acest clasament in spatele Canadei si Kazakhstanului.

In al doilea rand, sunt o serie de procese prin care uraniul este “preparat” pentru aceste reactoare, iar 30% din aceste procese sunt asigurate de companiile rusesti. Apoi, mai exista o alta sursa de vulnerabilitate. UE are un numar semnificativ de reactoare nucleare construite dupa modele rusesti. Finlanda (2 reactoare), Bulgaria (2), Cehia (6), Slovacia (4) si Ungaria (2) intra in aceasta categorie. In plus, Ungaria planuieste sa mai construiasca inca doua noi reactoare nucleare in colaborare cu Rusia.

Aceste reactoare conteaza semnificativ pentru nevoile de electricitate ale acestor tari. In Slovacia, aceasta pondere este de 50%, iar in Ungaria este de 45%. Combustibilul care alimenteaza un reactor trebuie sa fie furnizat intr-o anumita forma si care sa intruneasca specificatiile fiecarui reactor in parte. Pentru acele reactoare “croite” dupa modelul rusesc acest combustibil este “preparat” de compania ruseasca TVEL. Asadar, orice masura care va intrerupe livrarea acestui combustibil pentru reactoarele din aceste tari le vor cauza probleme serioase.

Acum ceva timp, Comisia Europeana a redactat un document privind securitatea energetica a Uniunii Europene. In ceea ce priveste uraniul, Comisia nota faptul ca “nu exista nicio diversificare si niciun backup care sa intervina in cazul in care furnizorul principal va avea probleme.”

Incepand cu anul 1990, dependenta Uniunii Europene pe importul de uranium a ramas constanta, in timp ce productia rezultata din activitatile de minerit si reprocesare acopera 5% din nevoile UE pentru uranium. In ceea ce priveste operatiunile de conversie si de imbogatire, dependenta externa a UE la acest capitol era in 1990 la 20%, restul fiind livrat de productia interna. Totusi, odata cu extinderea UE cu valurile 2004 si 2007 si cu tranzitia tehnologiei de imbogatire din Franta, aceasta proportie a crescut la aproape 40% in anul 2012. In ceea ce priveste fabricantii de combustibil, in anii ’90, doar doua reactoare construite dupa modelul rusesc erau dependente de combustibilul fabricat in Rusia. Astazi, acest numar a crescut la 18, majoritatea tarilor din centrul si estul Europei fiind descoperite. Rusia mai acopera si 20% din cererea de uranium natural din Uniunea Europeana si 36% din serviciile de imbogatire a uraniului.

Comisia Europeana trateaza Romania ca pe un caz special. Cele doua reactoare care inca sunt functionale sunt construite pe modelul tehnologiei canadiene CANDU iar Romania foloseste pentru cele doua reactoare apa grea care se de calitate nucleara ce se produce la ROMAG PROD, la Drobeta Turnu Severin. Ccentrala de la Cernavoda, spre deosebire de majoritatea celor din întreaga lume, la ordinul lui Ceausescu, urma sa functioneze cu uraniu neimbogatit, natural. In 1978 se semnasera toate contractele intre Romenergo – pe atunci companie de stat cu profil de comert exterior, si AECL pentru preluarea licentei CANDU, Ceausescu hotarand la vremea aceea sa nu foloseasca nici tehnologie sovietica dar nici tehnologie americana.