Razboiul economic dintre SUA si Rusia asteapta, in continuare, o reactie ferma din partea Uniunii Europene, care a preferat sa isi dea sah singura in conditiile in care, marti, ministrii de externe ai celor 28 de state nu au reusit sa ajunga la nicio decizie.
In 2006 si in 2009, Moscova a sistat livrarea de gaze prin Ucraina, lasandu-si vecinii europeni balta in mijlocul iernii. De-atunci, Uniunea Europeana nu a facut mare branza pentru a limita dependenta fata de gazul rusesc. Ba din contra! Politicile anti-competitive din domeniul emisiilor de gaze de sera, miliardele de euro care sunt aruncate in resursele energetice furnizate de fermele de eoliene, subventiile uriase acordate in domeniul energiei regenerabile, reglementarile stricte privind extragerea gazelor de sist, taxele de carbon, Nord Stream, South Stream si intentia Germaniei de a-si inchide in opt ani productia energetica nucleara sunt cateva dintre exemplele de incoerenta ale Europei din domeniul energetic.
Pana in octombrie, statele din Uniunea Europeana ar fi trebuit sa cada de-acord pe cantitatea emisiilor de carbon care trebuie redusa pana in 2030. Acesta era unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii pentru viitorii 15 ani din industria energetica. Comisia Europeana a propus o reducere cu 40% fata de nivelul inregistrat in anul 1990.
Statele membre nu vor reusi, insa, sa isi indeplineasca obiectivul de a reduce cu 20% energia consumata in prezent pana in anul 2020. Mai mult, Comisia a lasat-o mai moale si cu planurile sale pentru 2030. Pe de alta parte, Comisia a anuntat ca daca statele europene s-ar stradui mai mult, ar putea sa isi indeplineasca aceasta tinta in domeniul economisirii energiei.
Eficienta energetica are un rol fundamental in a face Europa mult mai competitiva. In timp ce multe economii se bazeaza pe cantitati mari de energie consumata, viitoarea crestere economica poate fi atinsa si cu un nivel mai mic de energie la un cost mai mic. Gunther Oettinger, comisarul european pentru energie, a anuntat ca va propune Comisiei sa isi ajusteze obiectivele pentru anul 2030, dar, pe de alta parte, Europa trebuie sa isi micsoreze gradul de dependenta energetica fata de Rusia, de-acolo de unde importa petrol si gaze naturale.
Unul dintre statele care se opun acestor proiecte de economisire a energiei este Polonia deoarece 85% din energia tarii provine din industria de extractie si prelucrare a carbunelui. Alternativa Poloniei este de a se reorienta spre gaz, dar asta ar insemna ca tara condusa de Donald Tusk ar deveni dependenta in fata Rusiei. In conditiile actualului mediu geopolitic, polonezii nici nu se gandesc la acest lucru! Acestia sunt cei mai vocali membri din grupul de la Visegrad (din care mai fac parte Ungaria, Slovacia si Cehia), la care s-au mai adaugat Romania si Bulgaria dar si Irlanda si Danemarca.
In cercurile diplomatice ale Uniunii Europene, concluzia generala este aceea ca orice intelegere privind reducerea emisiile de gaze de sera si economisirea energiei pana in 2030 va trebui sa ii multumeasca, in primul rand, pe polonezi. Primul pas este ca cei din Comisie este sa isi coboare tinta, lucru pe care Oettinger il va face in aceste zile, de la 40% la 27%-28%. Evident, Bruxelles nu isi va mai indeplini rolul de lider in domeniul protejarii climatului. Pe de alta parte, sustinatorii unei politici de mediu dure nu si-ar dori ca cei din Comisie sa capituleze. Pasul doi este acela in care Comisia va oferi o serie de compensatii acelor tari care vor trebui sa investeasca din greu pentru a avea o energie verde. Reducerea emisiilor in tarile ale caror economii sunt dependente de combustibilul fosil si de carbune ar genera o serie de investitii enorme in schimbarea sistemului energetic si care ar putea sa ajunga la 20 de miliarde de euro.
Interesant este ca, in Marea Britanie, reducerea gazelor cu efect de sera a starnit o serie de discutii aprinse intre liberal-democrati si laburisti. Britanicii vor dori sa mentina aceste obiective si vor incerca sa reduca, pana in 2025 cu 50% nivelul de gaze cu efect de sera fata de anul 1990. Si mai interesant este ca, pe fondul evenimentelor volatile din Ucraina si a expansiunii Rusiei, germanii au inceput si ei sa isi reconsidere opiniile privind energia verde si nivelul la care trebuie sa fie reduse gazele cu efect de sera!
