Gazele de sist pe axa Polonia – Germania – Danemarca: “Nu la mine in curte!”

Europa ar putea obtine din extragerea gazelor de sist o zecime din cantitatea de energie de care are nevoie. Evenimentele din Ucraina, cantitatile mari de gaze de sist din Europa si dependena fata de gazul rusesc inrosesc agenda de discutii privind siguranta energetica a Batranului Continent. Dar cum sta, de fapt, situatia?

In Europa, pretul energiei este urias. Lasandu-se absorbiti de mirajul exploatarii gazelor de sist din SUA, noi, europenii, uitam un lucru. Pe Batranul Continent populatia este foarte densa, miscarile ecologice sunt foarte puternice iar legea nu are nicio legatura cu cea din SUA. In SUA, proprietarul unei case are dreptul de a exploata pana si mineralele care se afla sub parcela sa. Asa a inceput El Sistorado-ul american, atunci cand mii de fermieri au devenit peste noapte americani si nu se mai trezeau dimineata ca sa isi mulga vacile, ci ca sa exploreze sau exploateze gaze de sist in spatele curtii!

Revenind, in Europa, densitatea populatiei este de zece ori mai mare decat cea a SUA si nimanui nu ii va conveni ca, langa satul in care locuieste, sa vina niste baieti tatuati care sa conecteze conducte de gaze si sa exploateze gaze de sist.

Pentru SUA si Canada aceste vesti sunt de bun augur intrucat este inevitabil ca Europa sa importe gaze naturale lichefiate, in viitor, de la aceste doua tari producatoare.

 

Germania

Guenther Oettinger, unul dintre membrii conservatori ai partidului Angelei Merkel, a propus, insa, ca Germania sa isi pastreze deschise optiunile privind extragerea gazelor de sist, in conditiile in care Polonia si Marea Britanie sunt dispuse sa mearga in aceasta directie. Companii precum ExxonMobil si BASF fac lobby pentru a expora posibilitatile extragerii de gaze de sist prin fracturare hidraulica.

Sigmar Gabriel, ministrul de Economie al Germaniei si Barbara Hendricks, ministrul Mediului, au inceput sa faca tot felul de propuneri pe aceasta tema membrilor din Bundestag. Desi cei doi resping fracturarea hidraulica, totusi, ar fi dispusi sa elaboreze un proiect privind exploatarea prin metode conventionale a gazelor naturale depozitate la mari adancimi. Ministrii vor sa previna fracturarea hidraulica a depozitelor de gaze aflate la o adancime mai mare de 3000 de metri adoptand o legislatie mult mai dura privind protectia calitatii apei.

Fracturarea hidraulica presupune actiunea de a pompa apa combinata cu chimicale la presiune inalta prin spatii adanci create pentru a pune presiune intre rocile care contin gaze.

 fracturare hidraulica

 

Germania este cel mai mare consumator de energie din Europa. Liderii europeni, cel mai vocal fiind Donald Tusk, au insistat ca Uniunea să înceapă să fie din ce în ce mai puţin dependentă de gazul rusesc. Pentru nemţi, acest lucru este extrem de complicat, întrucât strategia lor energetică este o mare nebuloasă.

Pe termen scurt, dacă Rusia vrea să crească preţurile sau să limiteze exportul de gaze, Vestul Europei poate să apeleze pentru o perioadă scurtă la rute alternative dinspre SUA, Norvegia, Nigeria, Algeria şi Libia şi la rezervele de gaz acumulate mai ales graţie acestei ierni blânde, care le-ar ajunge statelor din centrul şi vestul Europei pentru aproximativ trei luni. Numai că, pe termen lung, aceasta nu este o soluţie întrucât gazul de pe aceste rute alternative este mai scump, iar, Germania – cel mai mare consumator energetic al Europei – nu stă foarte confortabil.

Ar accepta, însă, cetăţenii Uniunii Europene să îndure un preţ mai ridicat la gaze? După accidentul nuclear de la Fukushima, germanii au hotărât să renunţe, treptat, la energia nucleară, şi, până în 2022, aceştia plănuiesc să îşi închidă toate cele 9 reactoare rămase în funcţiune.

Apoi, Germania este unul dintre cei mai mari opozanţi ai fracturării hidraulice. Nemţii au anunţat că vor să parieze totul pe energia verde. Dar aici au o mare problemă. Subvenţiile statului în acest sector au început să se micşoreze, iar competiţia asiatică a cam dus în colaps piaţa energiei solare germane. Ironia face ca, anul trecut, Germania a reuşit să extragă cea mai mare cantitate de cărbune de la începutul anilor ’90 încoace.

 

Polonia

Donald Tusk, premierul Poloniei, se foloseste la randul sau de criza din Ucraina ca un pretext de a reinvia industria combustibilului fosil din Uniunea Europeana. Propunerile lui ar insemna un dezastru pentru tintele impuse de Comisia Europeana privind limitarea emisiilor de carbon, care sustine ca viitorul energetic al Europei trebuie sa fie eficient si regenerabil.

Atunci cand a inceput ciza din Ucraina, Donald Tusk, intr-un editorial publicat de Financial Times, a propus crearea unei uniuni energetice in Europa. Scopul Uniunii Europene, in viziunea lui Tusk, este acela de a reduce dependenta fata de combustibilul fosil venit dinspre Rusia.

Obsesia lui Tusk pentru industria de extractie si prelucrare a carbunelui este generata dintr-o realitate foarte simpla: procuctia de electricitate din Polonia se bazeaza aproape exclusiv pe carbine iar Tusk a faut lobby pentru a mentine in discutie posibilitatea redeschiderii minelor in mai multe state din Uniunea Europeana.

Carbunele este cel mai poluant combustibil fosil. In conditiile in care Comisia Europeana vrea sa reduca cu 80% emisiile de dioxid de carbon pana in 2050, strategia lui Tusk este absolute antagonica!

De ce vrea Tusk o uniune energetica si ce ar presupune acest lucru? A creea un astfel de organism nu ar fi deloc simplu. Asta ar insemna ca aceasta uniune energetica ar trebui sa cumpere gaz pentru toate tarile din Uniunea Europeana. Chiar daca acest organism ar face mai puternica pozitia Uniunii Europene in fata tarilor exportatoare, problema este ca multe companii de energie de stat din Uniune au semnat contracte pe termen lung pentru a primi gaz rusesc. Spre exemplu, nemtii de la E.ON si italienii de la ENI au contracte cu gigantul Gazprom pana in 2035!

Pe moment, niciunul dintre statele puternice ale Uniunii Europene, precum Italia si Germania, nu isi doresc sa renunte la suveranitatea energetica in favoarea unui organism centralizat. In plus, pe Tusk nici nu il intereseaza energia regenerabila, mizand pe faptul ca strategia energetica nationala a fiecarei tari din Uniune ar trebui sa se concentreze pe combustibilul fosil.

In Polonia si in Ungaria, extragerea gazelor de sist s-a dovedit a fi un mare fiasco, intrucat, desi se estima ca aceste tari au cantitati mari de gaze de sist, explorarile au oferit rezultate contrarii. Astfel ca ENI si Exxon au abandonat jocul.

 

Danemarca

Compania franceza Total planuieste sa efectueze primele teste in vederea exploatarii gazelor de sist anul viitor, in ianuarie. Daca in Franta a fost interzisa exploatarea gazelor de sist, Total isi cauta norocul in Danemarca, acolo unde este permisa exploatarea conventionala. Pentru fracturarea hidraulica, danezii vor da un aviz separat, dupa ce se va efectua un studiu de impact privind mediul inconjurator.

Ecologistii au reactionat dur cu privire la intentia guvernului danez, temandu-se ca aceste operatiuni vor contamina apa. Pentru danezi, gazele de sist sunt privite ca pe o oportunitate pentru a mari gradul de independenta energetica. In plus, anul trecut, Danemarca a consumat pentru prima data dupa anul 1997, mai multa energie decat a produs.

Desi Danemarca ramane unul dintre marii exportatori de petrol si gaze naturale, productia a scazut cu 13%, respectiv cu 18% in anul 2013.

infografie_gaze_de_sist

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1