erdogan-aliev

Energia verde vs combustibilii fosili. Imperiul contraatacă la Congresul Energiei Mondiale

Se tot spune că viitorul energiei este strâns legat de noile tehnologii însă, țările care și-au construit influența și avuția grație petrolului și a gazelor naturale nu sunt încă gata să cedeze.

Anul acesta, la Congresul Mondial al Energiei ce a avut loc la Istanbul, tema discuțiilor s-a numit „Îmbrățișând noi frontiere”. Tot vechile sau, mai bine zis, aceleași sfere de influență, au fost cele care au vrut să traseze granițele însă au primit un mesaj foarte clar: lumea trebuie să se îndepărteze cât mai repede și cât mai mult de energia bazată pe combustibilii fosili.

Congresul Mondial al Energiei nu este un eveniment oarecare. El are loc o dată la trei ani și este organizat de Consiliul Mondial al Energiei. Este una dintre cele mai mari conferințe ale lumii și la care participă numai lideri de rang înalt.

Locul unde s-a desfășurat acest Congres a avut o puternică încărcătură simbolistică. Turcia își dorește de ani de zile să vămuiască fluxurile de gaze naturale între Rusia, zona Caspică, Orientul Mijlociu, estul Mediteraneean și Europa. Geopolitic, se poziționeaza exact în această direcție, să devină un mare hub energetic, să fie poarta dintre Est spre Vest.

Marile autocrații petroliere, precum Azerbaijan, Rusia, Arabia Saudită, Venezuela și membrii OPEC reprezentate chiar de liderii lor politicii au dominat centrul auditoriului de 3,500 de locuri, în timp ce, susținătorii și investitorii în energie verde au fost marginalizați.

În primul rând, la acest Congres, s-au așezat Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan, Ilham Aliyev și Nicolas Maduro. Un cvartet îndoielnic nu numai din perspectiva drepturilor omului, ci și din perspectiva energetică. Trei dintre ei reprezintă țări ale căror economii depind în mare măsură de veniturile obținute din producția și vânzarea de petrol și gaze naturale. A patra, și aici este vorba despre Turcia, se poziționează, așa cum am spus mai sus, ca un mare hub de tranzit. În plus, anul trecut a anunțat că își va dubla capacitatea energiei bazată pe cărbune de la 36GW (anul 2014) la 60GW (2019).

Scăderea prețului petrolului nu a zdruncinat încrederea regimurilor politice conduse de acești autocrați. Mesajele lor?

1. Prețurile scăzute sunt rezultatul unei oscilații ciclice care nu se va schimba prea mult pe termen lung. Aceste regimuri politice au mai trecut prin crize asemănătoare și stiu cum să se pregătească, adunând munți de valută. Poate că aceste state au simțit niște fiori începând cu anul 2014, precum slăbirea PIB-ului și a economiei interne, însă ele au rămas în picioare.

2. Vladimir Putin, președintele Rusiei, printr-o declarație de presă concisă și extrem de directă, a promis că va coopera cu producătorii rivali de petrol din OPEC. „Rusia este pregătită să se alăture eforturilor comune pentru a limita producția petrolieră și îi somează și pe ceilalți exportatori să facă același lucru!” Această afirmație a avut un efect fantastic: prețul petrolului a atins cel mai ridicat la cel mai ridicat nivel din ultimul an. O bucurie mică pentru producători, care se vor bucura de câteva săptămâni de un pret la petrol situat la peste 50 de dolari barilul. Și aceasta pentru că cei 14 membri ai OPEC nu au achiesat nici la prima înțelegere, când conveniseră să înghețe producția.

3. Or fi semnat liderii mondiali acordul climatic de la Paris, dar aceste state au ținut să sublinieze că lumea noastră, în care trăim, încă are nevoie de petrol. Iar acești mari producători nu se vor ridica de la masă.

Va ajunge Acordul Climatic de la Paris o hârtie fără sens?

Prezența acestor șefi de state la Congres și mesajele lor au contrastat puternic cu mesajul transmis de Consiliul Mondial al Energiei. Acela că este absolut necesar de a păși într-o mare tranziție și să ne îndepărtăm din era combustibilor fosili și să mergem spre cea a energiei verzi.

Marii jucători de pe piața combustibilor fosili au, însă, alte planuri. Directorii executivi ale celor mai importante companii petroliere au vorbit în termenii similari folosiți de șefii statelor. Amin Nasser, CEO la cel mai mare producător de petrol din lume, a afirmat că Saudi Aramco va investi 300 de miliarde de dolari în următorii 10 ani în noi proiecte legate de hidrocarburi. Cei de la British Petroleum au investit sume uriașe în secotorul gazelor naturale. Vorbim aici despre centrala Tangguh, din Indonezia, care produce gaz natural lichefiat, despre Proiectul Khazzan din Oman sau de Shah Deniz 2 din Azerbaijan.

Marea problemă a membrilor OPEC, a Rusiei și a altor jucători importanți de pe piața producției de petrol este aceea că acest ciclu este diferit față de cel pe care l-au îndurat în anii ’80 și ’90. De data aceasta, nu mai este nevoie doar de a nimeri balansul exact dintre supraproducție și o cerere moleșită. În spatele disfuncționalităților acestei piețe se prefigurează, din umbră, o amenințare și mai mare pentru producătorii de petrol și gaze: lupta împotriva schimbărilor climatice.

Zăcămintele de combustibili fosili vor ajunge în următoarele decenii active blocate. Lumea va începe să devină mult mai eficientă privind modul în care utilizează energia iar acest lucru, inevitabil, va conduce spre reducerea cererii.

Lideri precum Vladimir Putin sau Nicolas Maduro conștientizează că va urma această schimbare de direcție, dar consideră că nu prea curând. Așa că nu vor începe să își diversifice economia lăsând-o mai moale cu petrolul și gazele. Ei susțin că relansarea acestei piețe este esențială menținerii păcii internaționale.

Nu a existat niciun indiciu la acest Congres că marii producători de pe piața petrolului și a gazelor naturale se tem că aceste resurse naturale vor deveni active blocate. Nimeni nu și-a manifestat intenția de a-și diminua investițiile din sectorul combustibililor fosili sau că Acordul de la Paris ar putea să-i forțeze s-o ia spre această direcție.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1