fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Istorie

Berlin, orasul divizat: care au fost cauzele care au determinat criza din august 1961 si cum a fost ridicat Zidul Berlinului

Zidul Berlinului

Inca de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, statutul zidului lung de 150 de kilometri din Berlin a constituit o sursa de tensiune permanenta intre Est si Vest. Zidul Berlinului separa Republica Democrata Germana (Germania de Est), adica zona de ocupatie a Uniunii Sovietice, de RFG, Republica Federala Germana (Germania de Vest), care era zona de ocupatie britanica, americana si franceza. Orasul divizat a evidentiat contrastul dintre sistemul comunist si cel capitalist.

In timpul Razboiului Rece, Berlinul de Vest a fost locul de tranzit al multor est-germani catre Occident. A fost poarta prin care reuseau sa scape din griul, foametea si ideologia sovietica.

Punctul culminant al tensiunilor dintre sovietici si aliati s-a produs in 13 august 1961, atunci cand autoritatile comuniste ale Germaniei de Est au construit un zid care incercuia aproape in totalitate Vestul Berlinului. Totul s-a petrecut noaptea si, de-atunci, timp de trei decenii, zidul Berlinului a fost cel mai important simbol al Razboiului Rece, al luptei dintre americani si rusi.

Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Berlinul de Vest a ramas sub controlul puterilor aliate, dar acesta era localizat chiar pe teritoriul Germaniei de Est, controlat de comunistii sovietici.

In 1948, sovieticii au provocat o criza in oras, blocand accesul intre Germania de Vest si Berlinul de Vest. A fost nevoie de un an de zile pentru ca cetatenii sinistrati din aceasta zona sa primeasca ajutoare materiale si hrana pentru a putea supravietui pana cand sovieticii s-au decis sa redeschida accesul.

Primele semne că Berlinul va fi divizat

Totul a inceput in 10 noiembrie 1958 atunci cand Hrusciov a transmis un ultimatum puterilor din Vest. Americanii, francezii si britanicii aveau la dispozitie sase luni pentru a agreea retragrerea fortelor armate din Berlin iar orasul sa fie unul liber, demilitarizat. Daca Vestul nu se supunea, Hrusciov amenintase ca va intrerupe toate caile de comunicatie ale Berlinului de Vest cu restul lumii si ca va lua act de “renasterea imperialismului economic si militar al RFG-ului.”

Aceste acuzatii ale lui Hrusciov nu erau vreo noutate pentru cele 3 puteri care au replicat ultimatumului foarte ferm, declarand ca isi vor folosi toata determinarea pentru a ramane in Berlin si pentru a-si pastra dreptul legal la liberul acces spre intregul oras.

In mai 1959, sovieticii si-au retras ultimatumul si ministrii de externe ai celor patru puteri s-au intalnit in cadrul unei reuniuni. Nu s-a putut ajunge la o concluzie iar Hrusciov l-a vizitat in septembrie pe Eisenhower la Camp David. Eisenhower i-a explicat lui Hrusciov ca nu numai guvernul SUA este ingrijorat de soarta Berlinului, ci si cetatenii americani. Discutiile au parut a fi productive iar Eisenhower a simtit ca tensiunile au fost rezolvate. Presedintele SUA a mai mentionat ca americanii nu vor sa devina o forta de ocupatie permanenta in Berlin si a convenit cu Hrusciov ca aceasta situatie trebuie reglata.

Hrusciov a specificat ca s-a inteles, in mare, cu Eisenhower, dar a tinut sa precizeze ca nu intelege cum propunerea sovieticilor, ca Berlinul sa fie un oras liber, ar pitea sa afecteze securitatea SUA. Hrusciov le-a solicitat americanilor sa nu incurajeze pozitiile politice adoptate de cancelarul Adenauer si a acuzat SUA ca mentine o stare de razboi virtual.

Totusi, Hrusciov a crezut ca poate ajunge la o intelegere cu SUA in privinta Berlinului si ca va continua dialogul la summit-ul din Paris, din mai 1960. Numai ca, summit-ul a fost alterat de tensiunile dintre sovietici si americani. Sovieticii doborasera un avion de recunoastere al americanilor si l-au capturat pe spionul Gary Powers, la 1 mai 1960.

Kennedy ajunge președintele SUA

In climatul acestui summit, cursa prezidentiala dintre Kennedy si Nixon nu a fost imuna la efectele propagandei sovietice si la hartuiala permanenta din partea guvernului Germaniei de Est, care cerea ca Berlinul sa fie un oras in administrarea si in interiorul RDG-ului.

Alegerea lui Kennedy a fost catalogata de Hrusciov ca o imbunatatire fundamentala a relatiilor sovieto-americane. Pe 6 ianuarie 1961, Hrusciov si-a declarat sustinerea pentru razboaiele nationale pentru eliberare si a cerut, din nou, ca puterile dn Vest sa isi incheie regimul de ocupatie in Berlinul de Vest. Sub aceste auspicii, JF Kennedy depunea juramantul in calitate de presedinte al SUA.

hrusciov

In iunie 1961, Hrusciov si Kennedy s-au intalnit la Viena pentru summit dar au avut si o intrevedere personala, in care Hrusciov si-a exprimat regretul pentru atmosfera infierbantata rezultata din criza rachetelor din Cuba.

Hrusciov a cerut un tratat de pace imediat pentru a reuni Germania in termenii comunisti. Daca nu se va ajunge la o intelegere, atunci Hrusciov a jurat ca va semna un tratat de pace separat cu Germania de Est si ca va interzice accesul catre Vestul Berlinului.

Cele trei puteri din Vest au replicat ca nu va exista niciun tratat de pace care sa le abroge responsabilitatile si drepturile in Berlinul de Vest. Pentru a calma spiritele Kennedy a achiesat la diviziile permanente ale Berlinului iar acest pas dat inapoi de presedintele SUA l-au transformat in ochii sovietcilor intr-un personaj indecis si slab.

Așa a apărut Zidul Berlinului

La inceputul lui august 1961, ministrii de externe ai SUA, Marii Britanii si Frantei s-au intalnit sa discute pe marginea propagandei declansate de sovietici in privinta Berlinului. Hrusciov a reiterat ca Uniunea Sovietica va incheia un tratat de pace cu RDG-ul dar Vesticii nu au crezut ca sovieticii vor risca un razboi, asa ca vor adopta de-acum incolo o politica defensiva.

Hrusciov, in discursurile pe care le-a tinut pe 7 si 11 august, a amenintat cu un razboi nuclear daca SUA nu ii va respecta pozitia in privinta Berlinului.

Pe 12 august, Walter Ulbricht, primarul Berinului de Est, a semnat un ordin prin care a cerut ca toate granitele cu Berlinul de Vest sa fie inchise si intre cele doua parti ale orasului sa fie ridicat un zid. Numarul refugiatilor din Germania Est care au luat cu asalt Vestul a fost de 4 milioane de oameni. Fluxul zilnic era de 1500 de est-germani, dar, pe 11 august, numarul a fost de 2300.

Intr-o intorsatura neasteptata, in noaptea dinspre 13 spre 14 august, poarta catre libertate s-a inchis. Asa a ramas pentru 28 de ani. Comunistii au scos caile ferate, au dinamitat drumurile, au ridicat bariere captusite cu sarma ghimpata si au izolat sectoarele de Vest ale Berlinului, impiedicand accesul refugiatilor catre libertate.

Zidul si baricadele traversau chiar centrul orasului iar armata sovietica a mutat trei divizii ale armatei sale mai aproape de Berlin pentru a descuraja orice tentativa a Vestului de a contracara aceste operatiuni. Intre 13 si 23 august, sovieticii si est-germanii au facut adevarate demonstratii de forta pentru a opri exodul refugiatilor catre Vest.

Intre sfarsitul lui august si toamna lui 1961, sovieticii si autoritatile est-germane au continuat sa hartuiasca fortele americane care veneau dinspre punctele de control Alpha si Bravo, prin care puteau accede catre Germania de Est.

Pe 22 octombrie 1961, masina in care se afla seful Misiunii Americane din Berlinul de Vest, Allan Lightner, a fost oprita la punctul de control Charlie. Acesta voia sa se duca la teatru, in Berlinul de Est. Cum acest gest a incalcat intelegerea de la Conferinta Potsdam din 1945, generalul Lucius Clay, consilierul special in problema Berlinui de Vest, a decis ca trebuie sa demoonstreze cu americanii rezolva astfel de probleme.

Ziua urmatoare, Clay a trimis un diplomat american pentru a testa politia de la granita Germaniei de Est. Atunci cand diplomatul a fost oprit de politia est-germana si i-au cerut pasaportul, politia militara americana care astepta la granita i-a vazut masina si s-a grabit sa il intampine pe acesta. Politia RDG-ista s-a dat la o parte iar masina si-a vazut de drum.

In urmatoarele trei zile americanii si sovieticii si-au testat rabdarea iar pe 24 octombrie, 26 de vehicule au fost oprite de politia est-germana la granita pentru a fi apoi escortate si trimise inapoi, spre Vest.

Jocul provocator a luat o turnura serioasa pe 27 octombrie, atunci cand sovieticii au trimis 10 tancuri pe partea de est a punctului de control Charlie. Americanii au trimis si ei tancuri si vehicule militare iar tancurile celor doua combatante se aflau la 90 de metri distanta.

Stirea a facut inconjurul lumii iar Razboiul Rece parea sa se incalzeasca subit. Numai ca autoritatile de la Moscova si Washington au cazut la o intelegere si si-au retras tancurile din ceea ce avea sa fie o alta imagine emblematica a Razboiului Rece.

Zidul Berlinului a ramas intact pana pe 9 noiembrie 1989, atunci cand, aceasta granita dintre Est si Vest a fost redeschisa iar locuitorii Berlinului, intr-un moment simbolic al libertatii, l-au daramat.

Surse:
Diplomatia – Henry Kissinger, Editura ALL, 2007
bbc.co.uk
http://history.state.gov/milestones/1953-1960/berlin-crises

Related posts

Întoarcerea spiritului din 1989 pentru salvarea democrației europene de astăzi

Adelina Miron

Ziua libertății, sau când s-a prăbușit Zidul Berlinului

Europolitics.ro

O poză veche de 35 de ani cu Francois Mitterand și Helmuth Kohl ne aduce aminte de valorile Uniunii Europene

Vlad Epurescu

Cum s-a ridicat Uniunea Europeană din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial și de ce contează în ecuația Brexitului

Adelina Miron

Anul în care Hitler, Trotsky, Freud și Stalin au locuit în același oraș

Adelina Miron

Ce ar putea învăța Boris Johnson din experiențele lui Boris Elțîn și Václav Klaus pentru situația în care se află Marea Britanie

Adelina Miron

1 comment

avatar
Ce mesaj ar trebui Barack Obama sa-i transmita lui Putin atunci cand o sa viziteze Estonia, in septembrie | europolitics August 24, 2014 at 10:31 am

[…] VIDEO Orasul divizat: criza Berlinului din 1961, ridicarea Zidului si nebunia sovieticilor […]

Reply

Leave a Comment

trusted online casino malaysia