ceausescu

VIDEO Incapatanarea lui Ceausescu, reformistul Gorbaciov, Perestroika, tarile est-europene si cum a inceput sa cada comunismul

Schimbarile dramatice si reformele politice care au avut loc in Uniunea Sovietica in mandatul lui Mihail Gorbaciov au fost in deplina legatura cu schimbarile din Estul Europei. O serie de reforme sovietice au fost inspirate de reformele din Est. Unele au fost incurajate de populatia est-europeana, de multe ori infruntand ostilitatea liderilor din aceste tari.
ceausescu

CE INSEMNAU PERESTROIKA SI GLASNOST-UL

Gorbaciov si-a denumit “Perestroika” programul reformist al Uniunii Sovietice. Latura economica a perestroikai includea o reducere a rolului pe care il avea planificarea centralizata, presupunea descentralizarea si asumarea deciziei la nivel local iar mecanismele de piata urmau a primi roluri exitinse. Astfel, ar fi crescut oportunitatile pentru initiativa privata in servicii si productie.

Latura politica includea o deschidere mai mare pentru media, pluralismul de opinii pe arena politica, competitivitate si introducerea votului secret in alegerile de stat. Aceasta doctrina purta denumirea de Glasnost.

Multe dintre aceste idei fusesera deja incurajate de reformisti si de disidenti in Europa de Est. Dar eforturile din trecut au fost inabusite sever prin represiune, asa cum s-a intamplat in Polonia (1981), in Cehoslovacia (1968) sau in Ungaria (1956). Aceste reforme incepeau acum sa aiba succes, intrucat leadership-ul sovietic era mult mai proactiv dorintei de schimbare.

Noua gandire a Uniunii Sovietice promitea schimbari dramatice, unele chiar revolutionare in relatia dintre aceasta super putere si statele satelit din Estul Europei pe care le controla. Gorbaciov si colegii sai din Politburo au somat liderii est-europei sa abandoneze vechile obieciuri si sa redefineasca relatia pe care statele pe care le conduceau o aveau cu Moscova.

Internationalizarea socialismului, formula standard care a justificat interventiile brutale din Cehoslovacia si Afghanistan si care a format axul central al Doctrinei Brejnev de a limita suveranitatea statelor, devenea acum o istorie care trebuia uitata. Schimbarile din Europa de Est trebuiau sa aiba un efect de bumerang in Uniunea Sovietica, accelerand si acolo procesul reformist pornit din Moscova.


DE CE VOIA UNIUNEA SOVIETICA SA IMPLEMENTEZE REFORMELE IN EUROPA DE EST

Kremlinul avea numeroase motive pentru a pompa reforme in Europa de Est. Uniunea Sovietica voia sa reinvie economiile bolnave din zona intrucat URSS-ul depindea maxim in operatiunile de comert. Spera sa promoveze stabilitatea politica in aceste state intr-un moment tulbure al istoriei. In plus, tarile din Estul Europei erau numai bune pe post de cobai pentru a fi aici testate reformele si apoi implementare in Uniunea Sovietica.

Probabil ca cel mai important plan al Perestroikai se baza pe stimularea economiei care trebuia sa se orienteze catre retehnologizare si sa atraga o crestere rapida in investitia in echipamente, in special in inginerie si electronica. Dar aceasta retehnologizare nu trebuia sa fie facuta cu echipamente din Vest, ci cu importuri din Uniunea Sovietica.

Sperantele Uniunii Sovietice ca tarile din Estul Europei ii vor urma modelul erau mari numai ca, aceste reforme, ar fi destabilizat si ar fi subminat legitimitatea guvernelor din aceste tari, care nu mai erau atat de “iubite” de catre populatie.


MARTIE 1985: ACUM INCEPE SCHIMBAREA

In primul sau discurs in calitate de secretar general de partid, in martie 1985, Gorbaciov a pledat ca prima sa prioritate era sa intareasca prietenia cu lideri tarilor comuniste din Est. Nu le-a solicitat el inceperea reformelor la acel timp, ci oficialii sovietici au inceput sa sustina vizite de lucru in aceste tari pentru a le descrie procesul reformist din Uniunea Sovietica, fara a discuta despre aplicabilitatea lui in Europa de Est.

Incepand cu ianuarie 1987, presa din Polonia a fost prima care si-a pus problema daca reformele din Uniunea Sovietica ar putea avea o aplicabilitate si in alte state comuniste. Incurajarea reformelor din Estul Europei s-a facut mult mai explicit atunci cand Gorbaciov a vizitat Praga si Bucurestiul in primavara lui 1987.

Daca, in Praga, discursul lui Gorbaciov a fost primit cu interes, la Bucuresti, Nicolae Ceausescu a fost mult mai putin receptiv la ideea de schimbare.


CERTURILE DIN POLITBURO SI 1987, ANUL DE COTITURA

Sfarsitul lui 1987 a consemnat o incetinire in procesul de consolidare a reformelor atat la Moscova cat si in capitalele est-europene. In Uniunea Sovietica acest lucru s-a manifestat prin ciudatul caz al lui Boris Ieltin, membru al Politburo si seful de la Moscova al Partidului, care a criticat in mod deschis incetinirea ritmului reformelor de pe plan intern.

Ieltin s-a trezit cenzurat, inlaturat din functia pe care o avea la Moscova si destituit din Politburo. Acest incident a fost comentat indelung de istorici, care au evidentuiat divizarea adanca dinlauntrul leadership-ului sovietic.

In urmatoarele luni, Gorbaciov nu a mai initiat nicio reforma dar a continuat sa sustina discursuri despre nevoia ireversibila de Perestroika si de existenta unui pluralism socialist de idei.

Nu exista nicio coincidenta. In Bulgaria, Todor Zhivkov a lasat-o mai moale cu reformele. In Polonia, programul reformist a fost intarziat inca o data dupa un referendum ce nu si-a primit sustinerea populatiei iar schimbarea conducerii Cehoslovaciei, in decembrie, a pus reformele pe pauza.


INFIERAREA LUI STALIN

Procesul reformist s-a reluat intr-un ritm accelerat in primavara lui 1988, atunci cand Bukharin a fost reabilitat iar era Stalin incepea sa fie contestata. Gorbaciov viziteaza Iugoslavia in martie 1988, el fiind primul lider sovietic care pasea in aceasta tara, de la funeraliile lui Tito, din 1980. A fost semnalul puternic pentru procesul reformist din Europa de Est si pentru renegocierea relatiei dintre Sovietici si satelitii sai est-europeni.

“Intregul sistem de relatii politice dintre tarile socialiste ar trebui construit pe o fundatie bazata pe egalitate si pe responsabilitate comuna. Nimeni nu are dreptul sa ceara o pozitie speciala in lumea socialista. Independenta fiecarui partid, responsabilitatea sa pentru oameni, dreptul de a rezolva problemele de dezvoltare a acelei tari intr-un mod suveran, da!, acestea sunt principiile indiscutabile!”

Ceea ce spunea Gorbaciov era total opusul Doctrinei Brejnev, a carei notiune insemna suveranitate limitata. Dar repudierea Doctrinei Brejnev, lepadarea de interventia brutala din 1968, a fost primita cu simpatie la Praga.


RASPUNSUL EUROPENILOR LA GLASNOST SI LA PERESTROIKA

Tarile din Estul Europei au raspuns diferit la initiativele lui Gorbaciov. Aproape toate tarile au urmat, pana la urma, linia de restructurare impusa de Uniunea Sovietica. Rolurile, pentru prima data in 40 de ani de comunism, se inversau si multe din tarile est-europene erau chiar cu cativa pasi inaintea Sovieticilor in implementarea Perestroikai si a Glasnostului.

Ungaria si Polonia erau campioanele schimbarii. Bulgaria si Cehoslovacia au acceptat provocarea sovietica si si-au inceput propriul succes reformist. Problemele cele mai mari erau in Germania de Est si in Romania, care au rezistat cu indarjire initierii reformelor interne.

gorbaciov_poloniaPolonia
Polonia a fost intotdeauna o anomalie a blocului sovietic si, incepand cu 1981, acest fenomen s-a manifestat si mai puternic. Un regim care a calcat in picioare solidaritatea si a impus legea martiala, acum tolera presa si le permitea oponentilor politici sa isi spuna opiniile. Polonia a avut cea mai libera presa din blocul comunist, lucru care era un fel de benchmark pentru glasnost in statele comuniste.

Reactia polonezilor a ilustrat natura simbiotica procesului reformist din Moscova si Estul Europei. Liderii sovietici discutau in mod liber interesul pe care il aveau in Polonia pentru reforme, iar polonezii au capitalizat de pe urma acestui lucru pentru a impinge mai departe propriile reforme.

Oficialii polonezi au catalogat dezvoltarile din Polonia si Uniunea Sovietica drept un proces comun de influentare si si-au arogat un sentiment de mandrie ca liderii sovietici le-au studiat reformele si au adoptat unele elemente ale lor.

In iulie 1987, generalul Jaruzelski il lauda pe Gorbaciov si spunea ca reformele economice sovietice i-au usurat misiunea de a promova schimbarea radicala a economiei in Polonia.

Autonomia intreprinderilor, autofinantarea si automanagementul erau cele mai importante aspecte care veneau in intampinarea unei noi lumi, pe care Polonia avea sa o cunoasca.

Glasnostul din Uniunea Sovietica a stimulat Jawnosc-ul din Polonia. Nuvela lui Boris Pasternak, Dr. Zhivago, a aparut in Uniunea Sovietica si a fost transmisa in Polonia, la radio. In Polonia aparusera noi programe de televiziune si de stiri, fara comentarii populiste si manipulatoare. Cenzura fusese relaxata si, in 1986, regimul incepuse sa amnistieze prizonierii politici.

Berlin, Tagung Warschauer Pakt, GruppenfotoUngaria
Regimul Kadar a implementat stilul Gorbaciov inca de la introducerea Noului Mecanism Economic, in 1968! NEM a fost o sursa bogata de idei si de inovatii pentru reformele economice ale lui Gorbaciov. In schimb, reformele sovietice au fost primite cu incredere in Ungaria.

De exemplu, exista o lege prin care trebuiau asigurate provizioane in cazul falimentelor sau al intreprinderilor ineficiente, alegerea la locul de munca a directorilor, operatiuni comune cu firme din Vest samd. Kremlinul respecta Ungaria pentru politicile saue economice si studia reformele sale pentru a le implementa in Uniunea Sovietica. Mai mult, liderii sovietici aveau sa declare ca doreau sa traiasca si ei experienta Ungariei cu candidati multipli la alegerile locale!

Maghiarii au fost mult mai putin vocali decat polonezii cu privire la ideile pe care sovieticii le-au imprumutat de la ei, preferand sa ramana in anonimat si sa isi cultive in propria-i gradina riscul de a fi un model inovativ.  Avand in fata o productivitate in declin si un munte de datorie publica, maghiarii s-au folosit de aceasta oportunitate si de stimulul reformelor sovietice pentru a implementa un program de austeritate. Cinci banci comerciale vor concura cu banca centrala si isi vor asuma rolul de a imprumuta bani catre intreprinderile de stat.

Maghiarii incepeau sa tolereze somajul si falimentele. Iar programul de stabilizare economica lansat de Comitetul Central in vara lui 1987 cerea dezvoltarea pietelor si o retributie a angajatilor coroborata cu performanta de la locul de munca. Ungaria incepea sa acorde un rol mai mare profitului si sa incurajeze capitalul privat.

Ceholsovacia
Reactiile pozitive ale polonezilor si ale magharilor fata de reformele sovietice nu erau atat de surprinzatoare, tinand cont de imaginea reformista pe care si-o cladisera cele doua tari. Pentru Cehoslovacia, o tara blocata in rigiditate si dogmatica dupa Primavara de la Praga din 1968, schimbarile promovate de Gorbaciov erau greu de implementat.

Pana sa ajunga la Praga, multe dintre discursurile lui Gorbaciov care criticau economia planificata si birocratizarea erau cenzurate in presa din tara.  Dar, la inceputul lui 1987, odata cu vizita lui Gorbaciov, Perestroika si Glasnostul erau in plin avant in Cehoslovacia. Programul reformist avea acoperire in media si, chiar daca existau conflicte de idei intre liderii cehoslovaci, vizita lui Gorbaciov la Praga a lamurit totul.

In 1987, reformele cehoslovace adoptate la cel de-al 17-lea Congres al Partidului au fost reafirmate ca un experiment comprehensiv pe durata a trei ani si, daca experimentul avea succes, atunci acesta ar fi fost introdus in economie pe parcursul anilor ’90.  Economia planificata se diminua, retributiile se faceau in functie de performante iar intreprinderile puteau sa isi exporte produsele direct, fara sa treaca prin departamentele ministeriale.

La fel ca in Uniunea Sovietica, intelectualii si liderii politici din Cehoslovacia au facut legatura dintre reforma economica si Glasnost, cerand un numar mare de informatie din partea acestora. Cehoslovacii incepeau sa intre in atmosfera Primaverii de la Praga ce incepuse sa fie, partial, reabilitata.

Acest proces de reforma era, totusi, ceva mai limitat intrucat existau tensiuni intre Husak si Gorbaciov. La varsta de 75 de ani, Husak se retrage si este inlocuit de Milos Jakes, un socialist moderat si, neavand un rol major jucat in 1968, putea sa creeze un drum nou, negajat de frustrarile trecutului, cu Moscova.

Bulgaria
Criticata aspru de Moscova, Bulgaria ramase in urma cu linia reformista sovietica. In iulie 1985, ambasadorul Uniunii Sovietice de la Sofia a dat de pamant cu economia Bulgariei. Dupa vizita lui Gorbaciov din octombrie 1985, Jivkov a admis ca “pentru noi, un nou climat politic, economic si ideologic este necesar si trebuie sa il creem cu orice cost.”

Presa din Bulgaria a alocat spatii largi reformelor sovietice si reda toate discursurile lui Gorbaciov. Incepand cu 1986, dupa o serie de incercari esuate de a relansa economia, regimul de la Sofia incepuse sa implementeze toate reformele in stilul sovietic, incluzand managementul autonom al intreprinderilor, alegerea managementului de catre angajati prin vot, infiintarea bancilor comerciale si o deschidere mai mare catre productia privata.

Jivkov, insa, s-a miscat mult prea repede cu versiunea sa de Perestroika, intrucat, reorganizarea administrativa a rezultat in eliminarea multor structuri si locuri de munca la nivel central si regional, punand in pericol demiterea a zeci de mii de birocrati, cauzand multa confuzie.  Dupa ce Jivkov s-a intalnit cu Gorbaciov in octombrie 1987, conducerea bulgara a asertat un nou model de socialism care nu poate fi construit decat pas cu pas.

Astfel ca bulgarii s-au miscat mai incet insa, in presa, s-au intensificat campaniile impotriva alcoolului, se pedepseau infractiunile economice si exista un angajament mai mare catre eradicarea coruptiei la nivel inalt. Ceea ce a fost fara precedent s-a produs in decembrie 1987 atunci cand al doilea ziar al Bulgariei a publicat un interviu cu Lech Walesa. Era ceva ce niciun alt ziar al blocului comunist nu mai facuse!

Gorbaciov_germaniaGermania de Est
Honecker si Ceausescu s-au incapatanat implementarii Glasnostului si Perestroikai. In Germania de Est se parea ca economia este destul de puternica si nu necesita reforma. Ceausescu era un fel de Caudillo al Europei de Est si refuza orice influenta care putea sa ii erodeze puterea.

Regimul Honecker implementase foarte putine reforme economice pana in 1970. Kremlinul fusese de-acord ca economia mergea bine si nu a insistat pentru schimbare in Germania de Est. Atrunci cand Gorbaciov a vizitat Berlinul de Est in 1986, a vorbit cu entuziasm despre succesul economic al tarii si despre disciplina de pe piata muncii. Est-germanii au privit cu o minima atentie asupra schimbarilor care au avut loc in Uniunea Sovietica iar discursurile lui Gorbaciov erau doar sumarizate in presa locala.

De fapt, Glasnostul si Perestroika erau ignorate de presa si, intrucat 85% din est-germani aveau servicii de televiziune din Germania de Vest, politicile sovietice aveau un impact mult prea mic in mentalul populatiei.  Totusi, in 1987, timp de trei nopti, protestararii est-germani au aruncat cu pietre in politie in preajma Zidului Berlinului si multi dintre protestari incepusera sa ii strige numele lui Gorbaciov.  In ciuda faptului ca regimul Honeker a rezistat reformei sovietice si glasnostului, atmosfera mai relaxata din Uniunea Sovietica a influentat si Germania de Est.

In iulie 1987, guvernul a anuntat o amnistie generala pentru majoritatea prizonierilor si a abolit pedeapsa cu moartea. Ca o consecinta a imbunatatirii relatiilor pe axa Germania de Est – Uniunea Sovietica, s-au eliminat si tensiunile dintre cele doua Germanii.  Numarul est-germanilor care primeau vize pentru Germania de Vest a crescut de la 66.000, in 1985, la 573.000, in 1986 iar Honeker a fost primul si ultimul lider al Germaniei de Est care a efectuat o vizita in Germania de Vest, acest fapt avand loc in 1987.

Romania
Romania a fost diferita. Ceausescu a fost singurul lider din tarile est-europene care i s-au opus cu vehementa lui Gorbaciov. In ciuda unui criticism intens si a presiunilor din partea Sovieticilor, Ceausescu a spus mereu, nu! Relatiile sovieto-romane au fost intotdeauna glaciale si, aceasta in mare din cauza refuzului Romaniei de a urma linia sovietica in politica externa.

Ceausescu a fost ultimul lider al blocului care l-a vizitat pe Gorbaciov la Moscova, in mai 1986, iar Romania a fost ultima tara din blocul comunist pe care Gorbaciov a vizitat-o, asta in mai 1987. Discursul lui Gorbaciov din mai 1987 a fost unul extrem de dur. A descris in detaliu politicile sale reformiste si glasnostul. A cerut sa se renunte la conceptiile demodate si la eliminarea obiectivelor din productie care se faceau cu pretul standardului de viata al oamenilor.

Gorbaciov l-a acuzat pe Ceausescu de faptul ca incuraja nepotismul si coruptia. Intalnirea dintre cei doi nu a fost redata si in presa vremii, dar a fost transmisa de postul Radio Moscova. Gorbaciov a recunoscut ca a primit, la randul sau, critici din partea lui Ceausescu.

Ceausescu a continuat sa pledeze pentru dreptul fiecarei tari de a-si urma propriul drum al socialismului si a respins eforturile Moscovei. Referindu-se la vizita lui Gorbaciov, Ceausescu a fost politicos, dar distant. “Urmarim cu interes eforturile schimbarii din Uniunea Sovietica si le dorim acestora mult bine!”

Gorbaciov nu a reusit sa se faca inteles in fata lui Ceausescu atunci cand vorbea despre descentralizarea economiei si democratizarea sistemului politic. Romania era singura tara din blocul sovietic care nu incheiase acorduri de schimb cu Uniunea Sobietica si intreprinderile celor doua tari nu aveau relatii directe.

A FOST REFORMA, SAU NU?
La 23 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Gorbaciov si lumea Occidentala ar trebui sa fie satisfacuta de rezultatul campaniei pentru Glasnost si Perestroika. Desi reformele lui Gorbaciov aveau putine sanse de succes, lumea s-a schimbat profund odata cu anii 1989 – 1990. In unele tari, schimbarea a survenit rapid, in altele, cum este Romania, tranzitia continua si astazi.

Related News

5 Responses

Leave a Reply
  1. avatar
    lenutaa_mirceaa
    May 25, 2014 - 01:37 PM

    video incapatanarea lui ceausescu reformistul gorbaciov perestroika tarile est europene…

    Reply
  2. avatar
    Decebal
    Jul 23, 2014 - 01:24 PM

    Mai cititi gramatica!!!!
    “In Germania de Est, se parea ca economia este destul de puternica si nu necesita reforma.”
    De ce puneti virgule dupa Est???
    “Ceausescu, era un fel de Caudillo …”
    Virgula intre subiect si predicat?????
    Faceti ca Alex Velea Analfabetul cu tatuajul de pe spate: “Dumnezeu e, cu mine” ….

    ———-
    Raspuns: Multumim, am corectat!

    Reply
    • avatar
      Gogu
      Jul 26, 2014 - 08:25 AM

      Ati corectat si tatuajul tiganului?
      Incercati cu smirghel sau un brici!

      Reply
      • avatar
        sas
        Jul 31, 2014 - 12:36 PM

        IA MAI LARG DACA INCERCI CU BRICIUL, POATE IESE SI DE NISTE MANUSI

        Reply
  3. avatar
    Corina
    Sep 08, 2014 - 09:11 PM

    Poate parea aiurea, dar Gorbaciov era omul fortelor globaliste. Nu mai vorbim de Bush ( amandoi) si Reagan. Gorbaciov n-a fost un “luminat” asa cum il credeam noi si cum e prezentat. Gorbaciov era unul din executantii planului de implementare a noi ordini mondiala.

    Reply

Leave a Reply to Corina Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1