fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Marile Crize Economice

Marele faliment al Bank of United States: ziua in care americanii i-au refuzat pe evrei

Americanii inca nu isi revenisera dupa crahul bursier ce a avut loc in Joia Neagra, in 1929. Statele Unite ai anilor ’30 puteau fi portretizate printr-o poza ce infatisa o coada nesfarsita la paine sau oameni imbulzindu-se la portile bancilor pentru a-si retrage banii.

 

bank1

 

Falimentul celor de la Bank Of United States a declansat un colaps urias pe piata bancara. A fost un dezastru ce putea fi evitat insa, de aceiasi bancheri care salvasera sistemul in 1907, care acum au preferat sa stea pe margine. Puteti citi mai multe amanunte in articolul Criza din 1907 si noaptea in care JP Morgan i-a incuiat pe bancheri.

Prabusirea pietei de capital, in 1929, nu a reprezentat decat inceputul sfarsitului. Cosmarul cel mare avea sa vina insa in preajma Craciunului din 1930. Prabusirea Bursei a raspandit nesiguranta printre oameni care s-au descumpanit, nu au mai consumat pe masura in care o faceau inainte iar micii intreprinzatori isi lichidau afacerile. Peisajul era sumbru, mai ales ca masa monetara incepea sa scada din ce in ce mai mult si era doar o problema de timp pana la primul mare faliment bancar.

Pana in toamna lui 1930, contractia economiei, desi severa, nu a fost tulburata de probleme in sistemul bancar sau de retrageri masive din conturi. Dar cosmarul incepea sa se prefigureze. Mai multe banci din vestul si din sudul Americii incepeau sa isi dea obstescul sfarsit. Si prima mare banca ce a fost contaminata a fost Bank of United States. Numele simbolic al bancii ii facea pe multi sa creada ca este vorba despre una oficiala a guvernului, asa ca falimentul acestei institutii financiare nu insemna decat o lovitura data direct in credibilitatea sistemului bancar.

Benjamin Strong murise. El a fost primul presedinte al Rezervei Federale iar predecesorii sai au preferat ca, spre deosebire de ce s-a intamplat in 1907, sa lase masa monetara sa se subtieze. FED-ul nu a reactionat mai deloc la falimentele bancare intr-o perioada in care presedintele Herbert Hoover incuraja discursuri de genul “lichidati fermele! lichidati bancile inutile”.

Hoover conducea SUA dintr-o perspectiva a taylorismului ce presupunea eficienta miscarii. Ce insemna aceasta definitie deloc atractiva la citire? Insemna ca marii specialisti din domenii precum economie, medicina sau industrie trebuiau sa gaseasca acele solutii inovatoare care sa inlocuiasca vechile metode, ajutand economia sa ia avant iar omenirea sa se dezvolte.

Aplicand aceasta teorie, sustinatorii ei credeau ca eliminand bancile si afacerile neperformante vor face ca societatea sa fie solida iar economia sa se dezvolte pe un set de bune practici. Anii 1890 – 1932 au fost numiti ca fiind perioada progresista a SUA, una plina de activism social si de reforme politice. Miscarea progresista consta in purificarea guvernarii iar Progresistii incercau sa elimine coruptia scotand in evidenta masinariile politice din culise. Progresistii sustineau prohibitia si promovau, printre altele, femeia pura.

Acesta era tabloul, in mare, in care Bank Of United States striga dupa ajutor. Zvonurile falimentului celor de la BOUS au aparut pe 10 decembrie 1930, intr-un mod surprizator. Un mic comerciant a iesit in fata bancii, care avea mai multe sedii in Bronx, si a inceput sa strige in gura mare ca banca nu vrut sa ii cumpere actiunea pe care o detinea. New York Times a notat, la acea vreme, ca totul nu a fost decat o mare minciuna.

Nu trecusera mai mult de patru ore si, in fata sediului principal al bancii, se adunase o multime cam de 20.000 – 25.000 de oameni. Doar 10% dintre acestia au reusit sa isi transforme depozitele in bani lichizi. Politia abia a tinut masa de oameni sub control. A doua zi, BOUS si-a inchis portile de teama unui aflux si mai mare de retrageri.

Dar ce mai avea atat de special BOUS? Bank Of US era una dintre bancile detinute de evrei si, chiar daca numele avea priza la imigranti, era displacut de celelalte banci. Aici aveau depusi bani familiile bune si cei plasati bine din punct de vedere social. Era o banca a inaltei societati.

BOUS era membru al Asociatiei de Cliring Bancar din New York. Bancile care sunt asociate unei case de cliring efectueaza prin aceasta decontarea operatiunilor dintre ele. Cand zvonurile privind iminentul faliment al BOUS au inceput sa apara, Directia de Supraveghere a Bancilor din New York si Asociatia de Cliring Bancar au venit cu un plan pentru a salva situatia.

Bank Of US trebuia sa fuzioneze cu Banca Nationala Publica si cu Trust Company pentru a forma un mega consortiu bancar condus de Herbert Case, presedintele Rezervei Federale a New York-ului. Fuziunea era ca si facuta, intrucat si celelalte banci erau conduse tot de evrei. Totul parea rezolvat insa Asociatia de Cliring s-a retras din aranjamentul propus din cauza antisemitismului unora dintre membrii care conduceau comunitatea bancara.

Demersul lui Joseph Broderick a fost in zadar. El era seful Directiei de Supraveghere a Bancilor pentru New York. Broderick a incercat un demers similar cu cel al lui JP Morgan, din anul 1907. I-a strans pe bancherii de pe Wall Street si a incercat sa le explice ca falimentul celor de la BOUS va determina un faliment in masa in sectorul bancar si ca la aceasta banca erau mii de imprumutati care finantau mici afaceristi, in special cei din comunitatea evreiasca. In disperare de cauza, Broderick le-a reamintit bancherilor cum au reusit sa salveze bancile Trust of America si Knickerboker, cu 8 ani in urma, dar acestia nu s-au lasat induplecati.

Bank of United States s-a prabusit si a declansat o adevarata tragedie pentru sistemul bancar. Numai in luna decembrie a lui 1930 alte 352 de banci au dat faliment! Deponentii lui BOUS au reusit sa isi recupereze doar o parte din bani, adica 0,87 de centi la fiecare 1 dolar dar banii au fost insa blocati ani de zile. Ceea ce a urmat a fost marea depresie economica despre care se vorbeste, iata, si astazi si care a fost un subiect de studiu aprofundat atunci cand, in 2007, s-a spart bula imobiliara si au inceput primele mari falimente.

Related posts

De ce stergerea datoriei Germaniei din 1953 nu are nicio legatura cu ce vrea astazi Syriza

Vlad Epurescu

De ce nu este o surpriza ca Grecia nu vrea sa isi plateasca creditorii externi

Vlad Epurescu

Cum au luat-o in 1981 pe drumuri diferite Grecia si Romania; Povestea falimentului de pe timpul lui Ceausescu si cum si-a platit Romania datoria la FMI

Vlad Epurescu

Ce putem invata din marile crize economice ale istoriei

Vlad Epurescu

Povestea lui Ludwig Erhard, cele opt minute şi noaptea în care s-a născut marca germană

Vlad Epurescu

De ce Islanda nu a ajuns ca Grecia

Vlad Epurescu

Leave a Comment

trusted online casino malaysia