morgan

Criza din 1907 si noaptea in care JP Morgan i-a incuiat pe bancheri

Criza economica din 1907 a fost numita si “panica oamenilor bogati”. A fost nevoie de interventia bancherului J.P. Morgan pentru a salva situatia

Era toamna in Illinois. Doua figuri proeminente ale vietii economice, Stuveysant Fish si Edward Henry Harriman isi disputau suprematia asupra  companiei de cai ferate Illinois Central. Mai intai parteneri, apoi rivali. Asa s-a scris istoria dintre cei doi, care in septembrie 1907 ajunsesera la cutite. Stuveysant Fish se opunea din rasputeri ca J.T. Harahan, sustinut de rivalul sau, Henry Harriman, sa ajunga in fruntea companiei.

Astfel, Fish si-a lansat campania pentru a ramane presedintele Illionis Central cu o scrisoare catre actionarii companiei in care a insinuat ca Harriman ar fi imprumutat din banii companiei 1,5 milioane de dolari pe care i-a jucat pe diverse plasamente inadecvate. Mai mult, el i-a acuzat pe unii directori ca l-ar sustine pe Harriman in fruntea comitetului executiv intrucat s-ar fi imbogatit pe seama schemelor sale financiare.

Lovitura de teatru s-a produs atunci cand J.T. Harahan, succesorul lui Fish la presedintia lui Illinois Central si care era sustinut de Harriman, a publicat o scrisoare in care l-a acuzat pe primul ca a imprumutat 1,5 milioane de dolari din conturile corporatiei pentru a finanta diverse operatiuni pe bursa care nu erau atat de sigure.

In fata acestei scrisori, Fish a preferat sa para el, ca fiind raul cel mai mic, in comparatie cu Harriman si a recunoscut, evidentiind, totusi, ca in ciuda sumei imprumutate, calitatea infrastructurii nu a avut de suferit.

Punctul culminant al acestei lupte pentru putere a fost atins marti, 15 octombrie, in jurul pranzului, atunci cand Fish a obtinut un ordin judecatoresc prin care ii interzicea lui Harriman sa voteze in virtutea pachetului de actiuni pe care compania sa, Union Pacific, il detinea in cadrul Illinois Central.

Patru sute de oameni au participat la acea intalnire, acolo, unde, Harahan si Fish au terminat la egalitate disputa, stabilindu-se ca urmatoarea sedinta pentru alegerea presedintelui sa aiba loc in decembrie 1907.

Dar, in aceeasi zi, s-au petrecut alte doua evenimente pe Wall Street.

Augustus Heinze era una dintre cele mai proeminente figuri ale industriei mineritul ui. In 1906, el si cu asociatii sai au lansat un atac pe Wall Street. A organizat un concern numit Compania Cooper United cu o capitalizare de 80 de milioane de dolari. Pentru a-I finanta expansiunea, a obtinut controlul unei banci numita Mercantile National. Cotatiile pentru Cooper United au crescut de la 37 la 60 de puncte, dar au scazut brusc din cauza influentei dusmanilor lui Heinze, si anume Standard Oil.

Bula financiara numita Cooper United s-a spart in acea zi de marti, cand o serie de deponenti dubiosi au inceput sa isi retraga masiv depozitele din banca Mercantile National. Desi a cerut ajutor si, chiar l-a si primit, pentru Mercantile National era deja prea tarziu. Zvonurile ca o alta banca este in dificultate starnisera panica in piata.

Era vorba despre Knickerbocker Trust Company, o banca ce avea 18.000 de deponenti si  67 de milioane de dolari in depozite. Knickerbocker, spre deosebire de Mercantile National, nu era membru al Clearing House, asociatie bancara ce reprezenta 17 dintre cele mai puternice banci comerciale ale lumii.

knickerboker
Knickerbocker s-a confruntat cu o serie de retrageri dar totul parea in regula, intrucat banca avea destule rezerve ca sa le plateasca oamenilor. Directorii Knickerbocker s-au intalnit in seara acelei zile cu JP Morgan si i-au cerut ajutorul. Morgan nu avea incredere in conducerea bancii, dar avea incredere in solventa ei, mai ales ca si el era unul dintre actionarii institutiei.

In schimbul ajutorului sau, Morgan i-a cerut demisia presedintelui bancii, in persoana lui C.T. Barney, care la cateva saptamani dupa demisie, s-a si sinucis. Suportul financiar, un plus de 12 milioane de dolari, a fost garantat.

Panica s-a raspandit pe Wall Street a doua zi. Deponentii au luat cu asalt ghiseele bancii pentru a-si retrage banii. Au fost scosi din banca 8 milioane de dolari, dar in  acea dupa-masa, un reprezentant al Bancii Hanover s-a prezentat cu un cec in valoare de 1,5 milioane de dolari. Knickerbocker a putut as plateasca suma, dar a trebuit sa isi traga obloanele in acea zi. Knickerbocker intrase in insolventa, iar valoarea datoriei se ridica la 52 de milioane de dolari.

In  scurt timp au aparut restrictii de plata care au determinat o lipsa acuta fizica de bani. Au circulat, in paralel, banuti din lemn pentru a substitui banii legali. Pentru a cumpara 100 de dolari era nevoie un depozit de 104 dolari, lucru ce a clatinat serios lumea afacerilor.

Salvatorul a fost insa marele bancher JP Morgan. Intr-o tentativa disperata de a calma pietele, Morgan i-a strans pe marii jucatori ai pietelor financiare in biblioteca sa. La intalnire au fost prezenti James Stilman de la Banca National City si care ii reprezenta interesele lui Rockefeller, John Stewart, presedintele Companiei United States Trust, Henry Frick si Elbert Gary din partea trustului de Otel, speculatorul Thomas Ryan, Hamilton Fish, fratele lui Stuyvesant Fish si magnatul E. H. Harriman.

trust of america

Problema cea mai spinoasa era rezolvarea situatiei de la Trust Company of America, acolo unde a doua zi se astepta ca deponentii sa ia cu asalt banca si sa isi retraga masiv banii depusi. Alta problema! Se spune ca, la un moment dat, cand bancherii nu se intelegeau, vazand asta, Morgan i-a incuiat pe toti in biblioteca.

Dandu-si seama ca nu au cum sa scape pana cand nu gasesc o solutie, bancherii s-au pus la treaba si au convenit sa ajute banca cu 13 milioane de dolari. Era problema ca si Trezoreria statului sa ajute, dar in tot acest timp, Roosevelt era la vanatoare de ursi si caprioare.

Pana la urma, la intalnire a venit si Cortelyou, seful Trezoreriei, care intr-un final a acceptat sa arunce in joc 25 de milioane de dolari ca fonduri guvernamentale intr-o serie din banci ale New York-ului.

A doua zi, a fost nebunie! Banca era asaltata din toate directiile si, la orele pranzului, isi golise aproape 90% din banii lichizi pe care ii avea in conturi. Dar National City a aruncat 5 milioane de dolari in joc la ora 14:00 iar banca si-a tinut portile deschise pentru a-I ajuta pe toti deponentii care acum asteptau la coada sa isi retraga banii.

Cu doua ore inainte de inchidere, reprezentanti ai lui JP Morgan au descins la banca cu o cutie mare de metal si cativa saci tixiti de bani. “Ne vom deschide usile si maine! Am platit toate cecurile astazi si asa vom face si maine. Trust of America este solvabila!” Acesta a fost anuntul triumfator facut de vice-presedintele companiei.

Numai ca nebunia nu s-a sfarsit aici. Morgan a fost anuntat ca bursa de la Wall Street era in picaj iar brokerii nu mai aveau bani pentru a continua operatiunile. Asa ca Morgan i-a chemat la el pe sefii bancilor spunandu-le ca are nevoie de 25 de milioane de dolari in 15 minute pentru ca operatiunile pe Wall Street sa continue. Morgan a obtinut 27 de milioane de dolari, iar ziarele au titrat a doua zi, pe prima pagina, ca JP Morgan a salvat economia de la criza economica.

Related News

2 Responses

Leave a Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. Marele faliment al Bank of United States: ziua in care americanii i-au refuzat pe evrei : europolitics
  2. Ce putem invata din marile crize economice ale istoriei | europolitics

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1