main

Inceputul comunismului in Romania: cum a pus mana Petru Groza pe Guvern, greva regala din 21 august si diversiunea cu intoarcerea Regelui Carol al II-lea

23 august trecuse, dar drumul Romaniei nu mergea catre independenta, ci catre incorporarea in Uniunea Sovietica. Regele Mihai incepuse sa devina ingrijorat, “data fiind atitudinea diferitilor reprezentanti ai URSS in Romania, care in nenumarate ocazii nu au inteles problemele noastre”. Asa i s-a adresat Regele Mihai presedintelui SUA, Franklin Roosevelt, intr-o scrisoare semnata la data de 24 ianuarie 1945.


Petru Groza pune mana pe guvern

Situatia politica din Romania era dezastruoasa, iar tara se zbatea intre haos si speranta. Armata sovietica inainta linistita pe teritoriul tarii, iar contingentul militar atingea aproape 1 milion de suflete. E greu de spus, totusi, “suflete”, intrucat armata rosie instaurase foametea si frica in randul populatiei romane.

Dupa cele doua guverne ale generalului Sanatescu a urmat unul de larga concentrare nationala, care era condus de generalul Nicolae Radescu. Evident, Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker si Vasile Luka se duc la Moscova pentru a cere ca Partidul Comunist sa conduca tara.

Teroarea incepuse sa se instaureze in tara. Ziarele erau cenzurate, micile burghezii erau distruse iar cine opunea rezistenta era asasinat. Cu toate eforturile lui Radescu de a mentine cat de cat o ordine, Moscova voia cu tot dinadinsul un guvern obedient, vasal intereselor sovietice. Pe 24 februarie 1945, generalul Radescu tine o cuvantare la radio si ii acuza pe Ana Pauker si pe Vasile Luka de faptul ca vor sa distruga tara.

Trei zile mai tarziu, Andrei Visinski, cel care ii era adjunctul lui Molotov in Ministerul de Externe al URSS, i-a cerut in doua randuri Regelui Mihai sa il demita pe premierul Radescu. Dupa mai multe ore de negociere, Regele Mihai il desemneaza pe Barbu Stirbey sa formeze guvernul, insa esueaza. Visinski revine si cere expres ca tara sa fie condusa de un guvern in fruntea caruia sa se afle Petru Groza. Iuliu Maniu ii cere Regelui sa nu faca aceasta mutare. “Ialta sunt eu”, a urlat Visinski, dupa ce a plecat de la intrevederea cu Regele Mihai

Fortat de imprejurari si amenintat de sovietici ca Transilvania nu va fi retrocedata Romaniei, Regele Mihai va accepta, in cele din urma, la 6 martie 1945, constituirea guvernului Petru Groza. Cu toate eforturile “formale” ale americanilor de a se impotrivi.

regele-mihai-si-petru-groza2

 

Diversiunea comunistilor: cum s-au folosit de fantoma lui Carol al II-lea

Regele Mihai se confrunta cu numeroase probleme. In primul rand, liderii partidelor istorice, Iuliu Maniu si Dumitru Bratianu, fusesera dati la o parte de comunisti. Tara era in haos iar americanii si britanicii sovaiau, preferand sa nu intervina prea tare in actiunile Uniunii Sovietice din Romania.

Ca si cand nu era de-ajuns, aparuse zvonul reintoarcerii in tara a Regelui Carol al II-lea. Rusii au pastrat contactul cu el, dar la fel a facut-o si Gheorghe Tatarescu. Reiese dintr-o convorbire purtata intre ministrul de externe britanic Anthony Eden si omologul sau rus, Viaceslav Molotov, ca problema reintoarcerii lui Carol al II-lea fusese pusa pe tapet. “Regele Carol al II-lea era interesant cat era razboi, acum nu mai intereseaza”, i-a raspuns sec Molotov.

Burton Berry avea sa noteze intr-un raport intocmit la 22 aprilie 1945 ca Regele Mihai i-ar fi spus ca Ana Pauker si alti membri de frunte ai partidului comunist doresc sa il discrediteze si, intr-un final, sa il elimine. Sovieticii nu aveau ce face cu Carol, dar acesta era mult mai simplu sa fie discreditat si mult mai usor sa fie detronat.

Carol al II-lea se afla in exil in Brazilia la acea data dar Departamentul de Stat al SUA era la curent cu dorinta acestuia de a se reintoarce in Romania. Carol al II-lea ar fi avut o intrevedere in Ciudad de Mexico cu ambasadorul sovietic caruia i-ar fi spus ca va fi flexibil in schimbul ajutorului sovietic de a se reintoarce pe tron. Opozitia romana era in stare de soc.

Carol al II-lea era un om compromis politic si patat de scandaluri amoroase. In plus, fruntasii din Opozitie nu concepeau reintoarcerea omului pentru care au pus umarul sa fie detronat. Americanii si britanicii au contribuit din plin cu presiuni ca portughezii sa-i refuze viza lui Carol al II-lea care, impreuna cu Elena Lupescu, urma sa se intoarca din Brazilia pe Batranul Continent.

In tara, Gheorghe Tatarescu, Ana Pauker si Gheorghiu Dej continuau sa sustina revenirea Regelui Carol al II-lea. Atunci cand Carol al II-lea a intentionat sa viziteze Franta, raspunsul primit a fost ca prezenta sa este una inoportuna. In tara, Ana Pauker si Gheorghiu Dej au inceput sa ceara un “Consiliu de Regenta”.

VishinskiTatarescuGheorghiu-DejGroza1945

 

Criza inceputa pe 20 august

Santajul cu Regele Carol al II-lea continua. Insa, pe 20 august 1945, Regele Mihai ii cerea demisia lui Petru Groza din fruntea guvernului. In acelasi timp, Regele Mihai le-a scris o scrisoare Comisiei Aliate de Control in Romania in care i-a anuntat pe membrii sai de acest demers.

Intre Guvern si Opozitie a urmat o batalie de viata si de moarte. Groza a refuzat de trei ori sa demisioneze din fruntea Guvernului. A fost pentru prima data in istoria Romaniei atunci cand un prim-ministru a refuzat sa isi paraseasca functia la cererea expresa a Regelui!

Roy Melbourne ii prezentase pe 18 august ministrului de externe al Romaniei, Gheorghe Tatarescu, ca SUA nu va semna un tratat final de pace decat cu un guvern ales democratic si pe deplin recunoscut de toata lumea. Perspectivele incheierii Tratatului de Pace si plecarea din Romania a Armatei Rosii deveneau din ce in ce mai sumbre.

Vazand reactia lui Petru Groza, Regele Mihai a instituit greva regala incepand cu 21 august si nu a mai contrasemnat actele guvernului. Practic, guvernul Groza era intr-o stare de rebeliune constitutional si continua sa conduca tara, chiar daca Regele nu mai aproba niciun act al Guvernului. Legitimitatea lui Groza ii era recunoscuta, daca se poate spune asa, numai de sovietici, care, evident, l-au si cocotat in fruntea Guvernului.

Pentru a-i forta mana Regelui Mihai, autoritatile rusesti il invitau pe acesta sa ia parte la manifestarile lor prin care celebrau victoriile armatei rosii in Romania si sa decerneze decoratiii generalilor sovietici.

Americanii, simteau ca situatia din Romania va exploda. Jimmy Byrnes, unul dintre confidentii lui Franklin Roosevelt, il sfatuia pe Burton Berry, consulul american la Bucuresti, sa evite orice contact cu liderii politici romani.

“Eu nu cred ca trebuie dat niciun sfat si nicio asigurare Regelui in ceea ce priveste actual pozitie dificila fata de guvernul Groza si de autoritatile sovietice sau privind evenimentele care ar putea sa se iveasca cu privire la viitorul sau la pozitia sa personala”

In acelasi timp, britanicii il criticau pe Iuliu Maniu care se zbatuse cu toate puterile sa impiedice venirea la putere a lui Groza si doreau ca guvernul condus de el sa fie recunoscut! Burton Berry nu a mai suportat si le-a scris englezilor, pe care ii acuza de duplicitate.

“Poate ca Partidul Liberal nu o mai fi atat de puternic in tara, dar are o conducere tare, viguroasa. Domnul Bratianu spune deoseori ca atunci cand domnul Visinski a instalat guvernul Groza ca a luat din mainile conducatorilor politici romani posibilitatea de a gasi vreo solutie reala pentru criza romanesca. Aceasta analiza este indiscutabila!”

Pana la urma, dupa Conferinta din 21 decembrie 1945, s-a decis ca in Guvern sa fie primiti si cate un membru de la Liberali si de la Taranisti, pentru a se conveni ca la carma tarii este o conducere de larga concentrare nationala, asa cum doreau americanii. Degeaba a avertizat Maniu ca, fara neutralizarea Internelor si Justitiei nu puteau avea loc alegeri libere in Romania. Era prea tarziu. Guvernul Petru Groza era recunoscut de SUA si Marea Britanie pe 5 februarie 1946.

Related News

2 Responses

Leave a Reply
  1. avatar
    DAC
    Aug 04, 2014 - 11:19 AM

    Petru Groza era un instrument santajabil de manipulare. Carol II a fost ucis, ori acesta exprima aproape tot de complotul comunistilor inclusive cu abdicarea. Abdicarea nu inseamna lasarea Regalitatii pe mana plebei ci un alt rege.

    Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. Interviul acordat de Ioan-Luca Vlad, avocat al Casei Regale a României, emisiunii „Ora Regelui” – 28 mai 2016 | Monarhia Salvează România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1