Ultima provocare pentru Comisia Juncker. Care sunt mizele noului buget al UE

UE se pregătește pentru cea mai complexă și mai dificilă înțelegere. Oficialii țărilor UE și aparatul administrativ de la Bruxelles au început să discute despre următorul buget pe termen lung al UE care va defini finanțarea pentru cetățeni și regiuni. În conformitate cu dinamica tradițională a negocierilor bugetare, participanții încep cu solicitări serioase pentru politici mai bune, mai eficiente, principii înalte și obiective comune.

De regulă, peisajul este cam la fel. În conformitate cu dinamica tradițională a negocierilor bugetare, participanții încep cu solicitări serioase pentru politici mai bune, mai eficiente, principii înalte și obiective comune. Până la urmă, totuși, discuțiile se îndreaptă treptat către 28 de țări care se ceartă pentru bani. Nu este o vedere frumoasă, dar, din fericire, se întâmplă la fiecare șapte ani.

De data aceasta, doar 27 de state (cu Marea Britanie care va părăsi blocul în luna martie a anului viitor) vor contribui la fluxul de venituri și cheltuieli pentru următorul exercițiu bugetar, presupunând că acordul divorțului UE-Marea Britanie este convenit în curând. Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de buget la începutul lunii mai cu scopul de a încheia discuțiile înainte de alegerile europene din mai 2019, dar scenariul nu este pe atât de simplu pe cât pare.

Comisia Europeană a avut de rezolvat două provocări: să acopere golul financiar apărut după ieșirea Marii Britanii din UE, a cărei contribuție era de aproximativ 14 miliarde euro anual la buget și identificarea de noi surse de bani pentru noi teme, cum ar fi migrația și securitatea, menținând în același timp principalele politici tradiționale ale UE privind agricultura și convergență economică.

În ciuda avertismentelor timpurii din partea unor țări net contributoare la buget, precum Olanda și Austria, de a elabora “un buget mai mic al UE pentru o UE mai mică”, Comisia a mărit, ușor, cifrele bugetului general. Cel mai mare contribuabil net, Germania, a sprijinit abordarea Comisiei, care i-a iritat pe aliații Berlinului care au susținut disciplina fiscală.

Executivul UE a propus un buget de 1,135 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, în efortul de a spori finanțarea pentru apărare, migrație și cercetare în UE post-Brexit. Aceasta înseamnă o creștere cu 192 de miliarde de euro, în comparație cu cadrul financiar multianual anterior.

Deși politicile de coeziune și agricultură se confruntă cu reduceri, Comisia a propus să intensifice finanțarea pentru programul de schimburi de studenți Erasmus, digitalizare, cercetare și dezvoltare și securitatea frontierelor externe.

Olanda, Austria, Suedia și Danemarca, toți contribuabili net, susțin că acest lucru este prea mult, în timp ce țările din Europa de Est care beneficiază în mod direct de fondurile de coeziune nu doresc reducerea bugetelor alocate acestor două politici cheie ale UE – aproximativ 70% din bugetul total.

Statele din Europa Centrală și de Est se simt, de asemenea, vizate de propunerea Comisiei pe alte fronturi. Alocarea fondurilor de coeziune ale UE, destinate regiunilor mai sărace, se va îndrepta spre județele din sud, cum ar fi Italia, Grecia și Spania, care au trecut printr-o criză financiară și economică profundă, în timp ce economiile din Europa Centrală și de Est au cunoscut o revigorare economică.

Comisia susține că acest lucru dovedește succesul politicilor de coeziune: că fostele economii comuniste, în mare parte, încep să reducă decalajele față de țările bogate din UE.

Cu toate acestea, țările care vor pierde cel mai mult, Ungaria și Polonia, acuză Executivul UE că încearcă să pedepsească țările care s-au ciocnit cu Bruxellesul în probleme politice și juridice, cum ar fi independența instanțelor. Aceste două țări au fost, de asemenea, cei mai puternici critici ai politicii de migrație a UE. Comisia afirmă că, în calcularea alocărilor, creșterea PIB rămâne principalul indicator.

Numai că unele state membre din Europa Centrală și de Est au criticat introducerea unor noi criterii pentru a determina suma aferentă fiecărui stat, cum ar fi introducerea măsurilor privind șomajul în rândul tinerilor, schimbările climatic sau primirea și integrarea migranților.

Țările din Europa Centrală și de Est sunt, de asemenea, sunt îngrijorate de un posibil nou mecanism pe care executivul UE dorește să îl introducă pentru a disciplina țările în care sistemul judiciar a fost pus sub presiune politică.

Comisia dorește să poată “suspenda, reduce sau restricționa accesul la finanțarea UE” într-un mod proporțional pentru a proteja investițiile UE și banii contribuabililor europeni. Dar, planurile pentru noua procedură, așa-numita clauză de “condiționalitate”, sunt încă vagi.

De-a lungul verii, Comisia a subliniat detaliile bugetului planificat pentru diplomații europeni – dar, întrucât alegerile europene din mai 2019 se apropie rapid și campania se intensifică, există puține șanse pentru orice dezbatere semnificativă până după alegeri.

Noul buget va fi apoi votat cel mai probabil de un nou Parlament European – unul care se așteaptă să vadă o creștere a procentelor partidelor populiste, care au idei foarte diferite despre prioritățile UE.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1